Exploziile conductelor Nord Stream pot deschide un nou front al războiului. Armatele europene riscă o confruntare directă cu Marina Militară Rusă - Politico

Exploziilela conductele de gaze Nord Stream care leagă Rusia de Germania arată un potenţial nou front în războiul din Ucraina, susţine Politico într-o analiză. Dacă infrastructura energetică şi de comunicații a devenit o țintă a Rusiei, marinele militare occidentale vor trebui să ia urgent măsuri. UE a anunţat miercuri că îşi va consolida securitatea energetică după incidentele de la gazoductele Nord Stream. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Criza energetică din Europa pare că intră într-o nouă fază periculoasă. Dacă se confirmă suspiciunile că Rusia este în spatele exploziilor care au provocat luni trei scurgeri pe cele două conducte de gaz Nord Stream care traversează Marea Baltică, incidentul are implicațiile ample de securitate pentru Europa, susţine Politico. Ideea că infrastructura energetică şi de comunicații a UE a ajuns o țintă a Rusiei ar forța armatele europene să se pregătească de un nou front, în mare măsură neașteptat, al războiului din Ucraina, care le-ar putea aduce într-o confruntare directă cu Marina Militară Rusă.

Marea Britanie îşi exprimă de multă vreme temerile că submarinele rusești din Atlantic și din apele nordice ar putea încerca să distrugă cablurile subacvatice esențiale pentru internet. Exploziile de săptămâna aceasta arată că aceste temeri nu mai par chiar atât de fanteziste și amintesc de apogeul Războiului Rece, când flotele NATO și cele sovietice - în special submarinele lor - se urmăreau prin Marea Baltică.

Un semn că statele europene se grăbesc să ia măsuri de precauție suplimentare a venit de la ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, care a declarat marți seara la postul național de televiziune NRK că va creşte nivelul de alertă în jurul infrastructurii de petrol și gaze în urma discuțiilor dintre guvern, armată, poliție și operatorii energetici. Șeful diplomației europene a amenințat şi el miecuri cu "un răspuns ferm și unit". Josep Borrell a spus că UE va începe demersuri pentru a-și întări infrastructura energetică.

Norvegia a observat drone neidentificate în apropierea platformelor de petrol și gaze

Cu o zi îninte de apariţia scurgerilor de gaze în Marea Baltică, autoritățile norvegiene au făcut apel la vigilență după ce au observat drone neidentificate în apropierea platformelor de petrol și gaze. În iulie, Marina Marii Britanii a publicat o declarație neobișnuit de detaliată că a urmărit submarine rusești lângă coasta norvegiană.

Investigațiile privind scurgerile de gaze sunt în desfășurare în Danemarca și Suedia, țări care se află cel mai aproape de zona incidentelor. Premierul danez Mette Frederiksen a numit exploziile un atac deliberat și grav, dar nu a identificat vinovatul, iar premierul suedez Magdalena Andersson a spus că cel mai probabil este "un act deliberat, de sabotaj".

Alți lideri europeni ştiu deja pe cine să dea vina. "Astăzi ne-am confruntat cu un act de sabotaj”, a declarat remierul polonez Mateusz Morawiecki. Deși nu a numit explicit Rusia, el a făcut aluzie la Moscova. "Nu știm toate detaliile despre ceea ce s-a întâmplat, dar vedem clar că este un act de sabotaj, legat de următorul pas în escaladarea situației din Ucraina.” 

Ucraina a fost mai puțin reticentă în a nu da nume. Mykhailo Podolyak, consilier al lui Zelenski, a numit incidentele "un atac terorist planificat de Rusia și un act de agresiune față de UE”.

Sămbătă se deschide oficial Conducta Baltică care leagă Norvegia de Polonia - o alternativă importantă la gazul rusesc

Robert Habeck, vicecancelar german și ministrul al Economiei, s-a grăbit să sublinieze cât de serioase sunt măsurile de apărare necesare. "Ne aflăm într-o situație în Europa și Germania în care infrastructura critică - inclusiv furnizarea de energie - sunt poteniale ținte. Germania este o țară care știe să se apere, iar Europa este un continent care își poate proteja infrastructura energetică", a spus el.

În aşteptarea unor răspunsuri concrete, europenii analizează ce mesaj încerca Rusia să trimită în cazul în care acesta se dovedește a fi un act de sabotaj deliberat. Morawiecki și Frederiksen au participat împreună la Goleniow, Polonia, la ceremonia de deschidere a unui alt gazoduct - Conducta Baltică care leagă Norvegia de Polonia - și care urmează să fie lansat sâmbătă.

Dacă Rusia este în spatele scurgerilor de gaze la Nord Stream, atunci s-ar putea ca momentul să fi fost unul deliberat, susţine Simone Tagliapietra, analist la think tank-ul Bruegel, care se ocupă de politica energetică a UE. "Conducta Baltică este un pas important pentru Polonia de a-şi diversifica sursele şi a sta departe de Rusia... acesta ar putea fi un lucru simbolic”,  susţine el, sugerând că Rusia ar putea elimina sursa alternativă de gaz a Poloniei.

De ce și-ar sabota rușii propriile conducte?

Dar implicația cheie pentru Europa merge mult mai departe de un simplu simbolism, a adăugat el. "Europa ar trebui să înțeleagă acum că infrastructura energetică prezintă riscuri de securitate”, consideră Tagliapietra. "Dacă se întâmplă ceva de genul acesta cu conducta noastră din Norvegia sau Algeria la iarnă, avem probleme serioase. Trebuie să ne extindem activitățile de securitate asupra infrastructurii energetice critice, deoarece actori neprietenoşi ar putea repeta acest tip de acțiune.”

Întrebarea cheie este de ce rușii și-ar sabota propriile conducte, artere vitale care, până de curând, pompau exporturi profitabile de gaze către Europa. Implicațiile reale ale acestor incidente privind livrarea de gaze către Europa și costurile financiare pentru Gazprom și Rusia sunt efectiv nule având în vedere că Nord Stream 2 nu este lansată și Nord Stream 1 a fost efectiv oprită de Rusia de la începutul lunii septembrie.  

Un act de sabotaj al Rusiei s-ar încadra în manualul Kremlinului cu acte de agresiune menite să intimideze și să provoace tulburări, cum ar fi cazurile de otrăvire cu Noviciok de la Salisbury din Marea Britanie în 2018; explozia la depozitul de armament din Cehia în 2014; și o serie de explozii la depozite de arme din Bulgaria, cea mai recentă fiind în iulie anul acesta.

Chiar Kremlinul a numit scurgerile de gaze din Marea Baltică "îngrijorătoare". Ministrul suedez al Apărării, Peter Hultqvist, a declarat marți la postul național de radio Sveriges Radio că guvernul său se concentrează acum intens "pe strângerea de informații".