Planul Uniunii Europene de redresare economică, negociat în termeni duri la Bruxelles

Patru zile de discuţii la Bruxelles şi nicio concluzie. Planul de redresare economică fracturează Uniunea Europeană şi pune liderii europeni în corzi. În frunte cu Olanda, cinci ţări refuză semnarea acordului. Nu reuşesc să depăşească un impas: condiţionarea sprijinului financiar de respectarea statului de drept. 

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

• Statele membre ale Uniunii Europene ar urma să-și împartă circa 750 de miliarde de euro.

Zâmbetele îngheţate din spatele măştilor trădează războiul diplomatic care se poartă în spatele uşilor închise. Negociat de patru zile, pachetul pentru recuperare economică este departe de a întruni consensul celor 27 de lideri europeni. Împărţirea celor 750 de miliarde de euro în împrumuturi şi subvenţii este doar una dintre controverse. 

Angela Merkel, cancelarul Germaniei: Negocierile sunt incredibil de dure. Continuăm azi. Dar situaţiile excepţionale cer eforturi excepţionale. 

Sanna Marin, premierul Finlandei: Prioritatea Finlandei este ca cuantumul granturilor directe oferite statelor să fie redus. Am mandat direct de la Parlamentul Finlandei. 

Alături de Finlanda, Olanda, Austria, Suedia şi Danemarca, aşa numiţii "frugali", sunt cel mai greu de înduplecat. Cele cinci state cer reducerea subvenţiilor directe la 390 de miliarde şi se opun încadrării datoriei drept una comună. 

Regulile pentru accesarea fondurilor de ajutor nasc şi ele dezbateri aprinse. Uniunea Europeană a propus condiţionarea acordării fondurilor de implementarea unor reforme structurale şi de respectarea statului de drept. Condiţia este respinsă ferm de Ungaria, Polonia şi Slovenia. 

Xavier Bettel, premierul Luxemburgului: Rar mi-a fost dat să văd în șapte ani de când ocup acest post, poziţii atât de opuse în atât de multe probleme. 

Potrivit planului prezentat iniţial de Comisia Europeană, România urma să primească peste 33 miliarde de euro. Aproape 20 de miliarde de euro granturi, iar diferenţa sub formă de împrumuturi. 

Dar pe măsură ce vremea negocierilor se epuizează, prognosticul nu pare încurajator.