Prețul gazelor naturale a crescut miercuri cu 25%. În Europa a ajuns pe piața SPOT la 145,19 euro pe MWh

Prețurile gazelor europene și britanice au crescut miercuri cu peste 25%, din cauza cererii crescute în prag de iarnă, potrivit AFP.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Prețul de referință al gazelor, (piața SPOT) conform indicelui olandez TTF, a crescut miercuri la 145,19 euro pe megawatt oră. "Este panică și teamă pentru că iarna este chiar după colț", a declarat pentru AFP analistul Commerzbank Carsten Fritsch. Prețurile galopante ale gazelor - împreună cu petrolul care în această săptămână a atins  cel mai ridicat nivel din 2014 - generează îngrijorare globală cu privire la creșterea inflației.

Cererea de gaze este, de asemenea, crescută în Asia și, în special, în China. "Prețurile gazelor naturale au urcat la noi maxime întrucât stocurile insuficiente înainte de sezonul de iarnă generează îngrijorări cu privire la mărirea inflației și a prețurilor la energie pentru consumatori", a declarat analistul XTB, Walid Koudmani. "Aceste constrângeri de aprovizionare s-ar putea traduce prin costuri mai mari ale combustibilului în lunile de iarnă, o perspectivă care ar putea încetini și mai mult redresarea economică și ar putea agrava starea de spirit pe piețe."

Factorii care au declanșat criza energetică din Europa

Criza energetică a Europei a fost agravată de o producție scăzută de energie eoliană din lipsă de vînt. Mixul de factori a inclus și întreruperile de energie nucleară și lichidarea minelor de cărbune de către guvernele angajate în reducerea poluării și în lupta cu schimbările climatice. Marea Britanie este expusă în mod special în criza energetică a Europei, din cauza dependenței sale de gaze naturale pentru a genera electricitate.

Preţurile petrolului au urcat și ele

Preţul petrolului Brent a urcat marţi la maximul ultimilor trei ani, iar cel al petrolului american la cel mai ridicat nivel din 2014, după decizia OPEC+ de a nu mări ritmul de creştere a livrărilor peste cel prevăzut în acordul actual, transmite Reuters. OPEC+ a convenit luni să respecte acordul convenit în iulie, care prevede o creştere lunară a livrărilor de petrol cu 400.000 de barili pe zi până în aprilie 2022, etapizând eliminarea restricţionării producţiei cu 5,8 milioane de barili pe zi.

Cotaţia petrolului Brent a crescut cu 1,6%, la 82,56 dolari pe baril, iar în timpul tranzacţiilor a atins 83,13 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Preţul petrolului WTI, de referinţă pe piaţa americană, a închis în creştere cu 1,7%, la 78,93 dolari pe baril. În timpul şedinţei, petrolul WTI a avansat cu peste 2%, la 79,48 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani.

Cinci țări propun reformarea pieţei angro de energie electrică

Miniştrii Economiei şi Finanţelor din România, Spania, Franţa, Cehia şi Grecia propun 5 piloni privind preţul gazului şi preţurile angro ale energiei electrice şi arată că este necesară o abordare comună la nivel european şi că trebuie reformată piaţa angro de energie electrică. Mai mult, în ceea ce priveşte gazul, spun că ar trebui investigată funcţionarea pieţei europene a gazului pentru a înţelege de ce cantităţile contractate de gaze au fost insuficiente.

Declaraţia comună este semnată de Nadia Calvino, prim vice-preşedinte şi ministru al Economiei şi Transformării Digitale din Spania, Bruno Le Maire, ministrul Economiei, Finanţelor şi Redresării din Franţa, Alena Schillerova, ministru de Finanţe în Cehia, Christos Staikouras, ministrul Finanţelor din Grecia şi de Dan Vîlceanu, ministrul român al Finanţelor. "Preţul gazului şi preţurile angro ale energiei electrice au crescut dramatic în ultimele luni. Este o povară considerabilă şi în creştere pentru gospodării şi pentru companiile noastre, cu un impact deosebit de intens asupra celor mai vulnerabili şi a IMM-urilor", arată declaraţia comună.

Ei propun următoarea abordare, bazată pe 5 piloni:

"1. În primul rând, este necesară o abordare comună la nivel european. Avem nevoie de un set de instrumente de politică europeană pentru a coordona răspunsurile naţionale, pentru a reacţiona imediat la creşterile dramatice ale preţurilor. 

2. În al doilea rând, în ceea ce priveşte gazul, ar trebui să investigăm funcţionarea pieţei europene a gazului pentru a înţelege de ce cantităţile contractate de gaze au fost insuficiente. De asemenea, ar trebui să elaborăm linii directoare comune privind depozitarea gazului pentru a atenua creşterea preţurilor. În plus, ar trebui să ne coordonăm mai bine achiziţiile de gaze pentru a ne creşte puterea de negociere.

3. În al treilea rând, trebuie să reformăm piaţa angro de energie electrică. Piaţa electricităţii are multe avantaje: asigură  aprovizionarea cu energie în orice moment, pentru toate ţările europene, însă trebuie îmbunătăţită pentru a stabili o legătură mai bună între preţul plătit de consumatori şi costul mediu de producţie al energiei electrice, în mixurile naţionale de producţie. Acest lucru este cu atât mai important cu cât decarbonizarea va duce la creşterea folosirii energiei electrice în economie.

4. În al patrulea rând, ar trebui să ne concentrăm pe obţinerea independenţei energetice prin investiţii în diversificarea aprovizionării cu energie şi reducerea dependenţei europene de ţările exportatoare de gaze, cât mai curând posibil. Electricitatea obţinută cu emisii reduse de carbon, de exemplu biomasa, energia eoliană şi solară, va juca un rol cheie în diversificarea aprovizionării noastre cu energie.

5. În al cincilea rând, Sistemul european de tranzacţionare a emisiilor (ETS) este esenţial pentru a stabili un preţ explicit al emisiilor de carbon şi pentru a începe tranziţia energetică. Prin urmare, pentru a le oferi părţilor interesate, publice şi private, oportunitatea de a-şi planifica din timp şi de a-şi muta investiţiile către activităţi cu emisii reduse de carbon, trebuie să asigurăm un preţ mai predictibil al carbonului şi să evităm volatilitatea excesivă", arată declaraţia comună.