Putin: ”Nu avem probleme cu Suedia şi Finlanda în NATO”. În ce situație amenință că va răspunde cu aceeași monedă

Președintele rus Vladimir Putin a emis un nou avertisment cu privire la aderarea Finlandei și Suediei de  la NATO, spunând că, deși Rusia nu este deranjată dacă cele două țări vor intra în alianţă, Moscova va "răspunde simetric” la orice dezvoltare militară sau de infrastructură în cele două state nordice. 

• "N-am mai putut să salvez nimic. Totul a rămas acolo. O viaţă am muncit". Flăcări violente lângă Mănăstirea Voroneţ. Două familii şi-au pierdut agoniseala într-o clipă

Putin spune că nu este nicio problemă pentru țara sa dacă Finlanda și Suedia aderă la NATO, dar că va răspunde dacă în cele două state nordice apar dezvoltări militare.

Președintele rus a avertizat că Rusia va răspunde cu aceeași monedă dacă NATO va desfășura trupe și infrastructură militară în Finlanda și Suedia, după ce acestea se alătură alianței militare conduse de SUA. "Cu Suedia și Finlanda, nu avem problemele pe care le avem cu Ucraina. Ele vor să adere la NATO, continuaţi!", a spus Putin la televiziunea de stat rusă după ce a discutat cu liderii regionali din Turkmenistan, Asia Centrală

Putin: Nu este nicio problemă pentru Rusia dacă Finlanda și Suedia aderă la NATO

”Dar trebuie să înțeleagă că la adresa lor nu a existat nicio amenințare înainte, în timp ce acum, dacă sunt desfășurate acolo contingente militare și infrastructură, va trebui să răspundem simetric și să creăm aceleași amenințări pentru teritoriile din care sunt create amenințările la adresa noastră”, a spus Putin.

El a spus că este inevitabil ca relaţiile Moscovei cu Helsinki şi Stockholm să nu se înrăutăţească din cauza intrării lor la NATO. ”Relațiile Rusiei cu cele două au fost bune, dar acum ar putea fi unele tensiuni, cu siguranță vor fi. Este inevitabil dacă va exista o amenințare pentru noi”, a spus Putin.

Putin a făcut comentariile la o zi după ce Turcia, membru NATO, a ridicat dreptul de veto asupra cererilor Finlandei și Suediei de a se alătura alianței. Decizia înseamnă că Helsinki și Stockholm pot continua cu cererea lor de aderare la NATO, marcând cea mai mare schimbare în securitatea europeană din ultimele decenii.

Putin a adăugat că obiectivele a ceea ce Moscova numește "operațiune militară specială” în Ucraina au rămas neschimbate, că scopul său este "eliberarea” regiunii Donbas din estul Ucrainei și crearea condițiilor pentru a asigura securitatea Rusiei.

Președintele rus susţine că trupele ruse au avansat în Ucraina și că intervenția militară decurge conform planului. Nu a fost nevoie să se stabilească un termen limită pentru încheierea campaniei, a mai spus Putin.

Putin:Ţările lidere din NATO doresc  să-şi afirme hegemonia, ambiţiile lor imperiale

Putin a denunţat din Turkmenistan ''ambiţiile imperiale'' ale NATO, care încearcă să-şi afirme ''hegemonia'' prin conflictul ucrainean.  ''Apelul către Ucraina de a continua luptele şi de a refuza negocierile nu face decât să confirme ipoteza noastră că Ucraina şi binele poporului ucrainean nu sunt obiectivul Occidentului şi al NATO, ci un mijloc de a-şi apăra propriile lor interese'', a spus Putin,

''Ţările lidere din NATO doresc (...) să-şi afirme hegemonia, ambiţiile lor imperiale'', a acuzat el. Alianţa Atlantică şi ''înainte de toate Statele Unite au nevoie de mult timp să aibă un inamic extern în jurul căruia să-şi unească aliaţii'', potrivit preşedintelui rus. ''Iranul nu a fost bun pentru aceasta'', a apreciat el. ''Le-am dat această şansă, şansa de a reuni toată lumea în jurul lor'', a afirmat Putin pe ton ironic. 

Putin respinge responsabilitatea armatei ruse pentru atacul de la mallul din Kremenciuk

În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele Putin a respins responsabilitatea armatei ruse într-un atac care a ucis cel puţin 18 persoane, conform Kievului, într-un centru comercial aglomerat din Kremenciuk, în Ucraina. ''Armata noastră nu loveşte niciun loc de infrastructură civilă. Avem toate posibilităţile de a şti ce şi unde este'', a adăugat preşedintele Putin.

Atacul asupra centrului comercial din Kremenciuk a provocat cel puţin 18 morţi şi zeci de răniţi şi dispăruţi. Rusia neagă că a vizat o ţintă civilă, susţinând că a bombardat un depozit de arme.