România, retrogradată de la democraţie la regim hibrid de The Economist. Suntem singura ţară din UE catalogată astfel

The Economist a publicat raportul privind indexul democrației pe 2024, iar România a fost retrogradată din categoria "democrație" în "regim hibrid". În Europa, doar Bosnia și Herţegovina mai face parte din această categorie.

• Culisele plecării fraţilor Tate din România. Procurorul le-a ridicat interdicţia de călătorie. DETALII la Observator 19:00
• Avocat britanic: "România s-a făcut de ruşine. Nu va mai putea să-i aducă pe fraţii Tate în fața justiției"

În 2024, aproape jumătate din populația lumii a trăit în locuri care au organizat alegeri, iar aproximativ 1,65 miliarde de buletine de vot au fost folosite în mai mult de 70 de țări. Deși numărul alegerilor democratice a atins un record, anul a adus și provocări majore, potrivit The Economist. 

Potrivit ultimului raport al Indexului Democrației publicat de EIU, democrația globală se află într-o stare mai precară decât oricând de la începerea acestui index, în 2006. Acesta evaluează 167 de țări pe o scară de la zero la zece, pe baza a cinci criterii: procesul electoral, funcționarea guvernului, participarea politică, cultura politică și libertățile civile. Țările sunt împărțite în patru categorii: democrații complete, democrații defectuoase, regimuri hibride și regimuri autoritare.

Norvegia a fost, pentru al 16-lea an consecutiv, desemnată cea mai democratică țară din lume, cu un scor de 9,81, urmată de Noua Zeelandă și Suedia. În schimb, Afganistanul a continuat să fie cea mai slab clasată țară, cu un scor de doar 0,25 puncte. Cea mai mare schimbare a fost înregistrată în Bangladesh, care a coborât 25 de locuri.

După înlăturarea liderului autocratic Sheikh Hasina, care a condus țara mult timp, reconstrucția democrației va fi o provocare uriașă. Cu toate acestea, un guvern tehnocratic condus de Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a stabilizat economia și a restabilit ordinea, iar acest lucru a dus la desemnarea Bangladeshului drept „țara anului 2024”. 

La nivel global, media a scăzut la un minim istoric de 5,17, față de 5,55 în 2015. Doar 6,6% din populația lumii trăiește într-o democrație completă, față de 12,5% acum zece ani. În același timp, aproximativ 2 din 5 persoane trăiesc sub regimuri autoritare. Deși mulți au sperat într-o „explozie” de alegeri democratice, unele dintre ele au fost o adevărată farsă.

În Pakistan, de exemplu, ziua alegerilor a fost marcată de violență, iar cel mai popular politician, Imran Khan, a fost închis înainte de alegeri. Scorul țării a scăzut semnificativ, de la 3,25 în 2023 la 2,84. În Rusia, alegerile au fost o formalitate pentru a-i asigura lui Vladimir Putin un al cincilea mandat, cu un scor de doar două puncte. În alte țări, precum Burkina Faso, Mali și Qatar, alegerile au fost chiar anulate.

Situaţia în Europa. România, retrogradată la "regim hibrid"

Europa, unde se află 9 dintre primele 10 țări din index, a înregistrat și ea modificări notabile. Franța a fost retrogradată de la democrație completă la democrație defectuoasă, din cauza unei scăderi a încrederii în guvern, în urma eșecului președintelui Emmanuel Macron de a obține o majoritate legislativă. România a fost, de asemenea, retrogradată, după ce acuzațiile de interferență rusă și încălcările legii în campaniile electorale au determinat anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională. În Asia, Coreea de Sud a ieșit din categoria democrațiilor complete după ce președintele Yoon Suk Yeol a declarat, apoi a revocat în grabă, legea marțială, ceea ce a dus țara într-o criză.