4 metode inovative prin care românii își fertilizează solul din grădină
Romanii sunt din ce în ce mai dispuși să folosească metode inovative pentru fertilizarea solului.Plantele au nevoie de aer, de soare, de apă și de sol pentru a se dezvolta. Atunci cand ne ocupam de fertilizarea solului, trebuie sa stim ca mai importanta decat cantitatea este calitatea.
De Redactia Observator la 25.03.2016, 12:21
Romanii sunt din ce în ce mai dispuși să folosească metode inovative pentru fertilizarea solului.Plantele au nevoie de aer, de soare, de apă și de sol pentru a se dezvolta. Atunci cand ne ocupam de fertilizarea solului, trebuie sa stim ca mai importanta decat cantitatea este calitatea.
Solul fertil conţine un amestec optim de fosfor, potasiu şi azot, precum şi suficientă apă, aer şi micro‐organisme care descompun materia organică. Însă ce se întâmplă când acest amestec de substanţe este dereglat din diverse motive?
Clima din ce în ce mai haotică, defrişările masive şi fertilizarea mult prea abundentă cu substanţe chimice a solului generează din ce în ce mai multe probleme persoanelor care deţin o grădina şi îşi propun să cultive flori, fructe şi legume în apropierea casei.
Există, însă, şi soluţii foarte simple şi inovative prin care din ce în ce mai mulţi români aleg să îşi fertilizeze solul:
1. Folosesc resturile vegetale
Agricultura ecologică este din ce în ce mai căutată şi mai apreciată în România. În cazul unui astfel de tip de agricultură, baza fertilizării o constituie îngrăşămintele organice naturale şi îngrăşămintele minerale greu solubile cu folosire lentă.În afară de dejecţiile animale provenite din micile gospodării sau din fermele zootehnice, agricultura ecologică se bazează şi pe reciclcarea materiei organice formată din resturi vegetale provenite din grădini, vii, livezi şi chiar parcuri sau spaţii verzi.
Acesta este și motivul pentru care tot mai multe persoane cumpără tocătoare de resturi vegetale care permit inclusiv tocarea crengilor de până la 45 mm grosime. Pe un magazin de scule profesionale ca toolman.ro, un tocator Makita UD2500, spre exemplu, vine cu o garantie care te face sa stai linistit, indiferent ce arunci in el (organic).
2. Microfertilizarea
Microfertilizarea reprezintă aplicarea unor cantități mici de îngrășământ împreună cu sămânța sau aplicarea unui „pansament” de îngrășământ la rădăcina plantei după maximum trei sau patru săptămâni de la momentul în care a răsărit.
Fertilizarea clasică a întregii suprafețe de sol poate fi foarte costisitoare pentru micii agricultori sau pentru persoanele care practică agricultura ca un hobby, în grădina din spatele casei, în timp ce microfertilizarea este mult mai ieftină și la fel de eficientă.
3. Folosirea apei reziduale pentru irigații
Pe măsură ce zonele urbane sunt din ce în ce mai întinse și mai numeroase, autoritățile sunt tot mai preocupate să găsească o modalitate de a scăpa de apa reziduală. Salvarea pare să vină din partea agricultorilor. Organizația pentru Hrană și Agricultură din cadrul ONU a constatat că apa reziduală conține cele mai multe dintre elementele de fertilizare a solului în cantități optime. Tratarea apei reziduale și folosirea ei în agricultură tinde să devină una dintre cele mai ieftine și eficiente soluții de fertilizare a solului, inclusiv în România.
4. Folosirea resturilor vegetale ca pătură pentru sol
De cele mai multe ori și mai ales în timpul verii, solul nu poate absorbi precipitațiile abundente din cauza căldurii. Umezeala se evapora repede în sezonul cald, înainte ca plantele să o poată absorbi. Dacă terenul este acoperit cu resturi vegetale, acestea vor împiedica evaporarea rapidă a apei și vor păstra un grad ridicat de fertilitate a solului. Totodată, stratul de resturi vegetale inhibă dezvoltarea buruienilor.
Cu cât resturile sunt mai dense și mai mărunte, precum cele obținute cu ajutorul unui tocător de resturi vegetale, cu atât buruienile vor întârzia să apară.
Foto: pixabay.com
