Dumitru Prunariu a dus fotografia lui Ceauşescu în Cosmos: "Ne-au instruit ce să facem, totul trebuia făcut perfect"

Portretul lui Nicolae Ceauşescu a ajuns pe Staţia Spaţială Internaţională. A fost dus acolo de singurul român care a ajuns vreodată în Cosmos.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Contiună amintirile despre Spaţiu cu Dumitru Prunariu la Observator şi aflăm împreună şi ce film a urmărit înainte de a zbura în Cosmos.

Dumitru Prunariu: În ziua aceea, am avut o zi de interviuri, reportaje, să-i spunem aşa chiar de propagandă. A fost înscrisă în program, obligatorie, ne-au instruit ce să facem, totul trebuia făcut perfect. În ziua aceea am întins steagurile în staţia orbitală, să nu credeţi că stăteam toată ziua cu steagurile noastre în staţie. Şi am pus acele portrete care ni s-au pus în bagaje. 

Dan Negru: Fotografia e făcută în spaţiu nu? 

Dumitru Prunariu: În spaţiu şi e făcută cu un aparat de fotografiat automat. Am fixat aparatul, am fugit repede între ceilalţi trei şi am dat drumul. 

Dan Negru: Mi se pare senzaţional, asta e o ştire. Nu ştiam că Ceauşescu a ajuns în spaţiu. Domnule Prunariu, ce şanse de supravieţuire aţi avut? 

Dumitru Prunariu: Aş spune că 98% conforms tatisticilor. Cam 4.5% din cei care au zburat în spaţiul cosmic au murit în misiune. 98% era fiabilitatea calculată a navei cosmice. Deci calculată. Pentru navele fără echipaj, navele Cargo, fiabilitatea calculată era de 96%, mai mică. Pentru noi trebuia să fie foarte mare, aceasta implica foarte multe sisteme dublate, triplate pentru a ne asigura supravieţuirea în orice condiţii. Se defecta unul, intra celălalt în funcţiune. Îngreuna mult nava, din punct de vedere al construcţiei era mult mai complexă, dar nicio navă nu asigură 100% supravieţuire. 

Dan Negru: Există vreo superstiţie? Fac cosmonauţii înainte de a pleca în Cosmos ceva anume? 

Dumitru Prunariu:  Există nişte lucruri pe internet care nu sunt toate adevărate, dar superstiţia este că dacă nu vezi înaintea lansării filmul artistic "Soarele alb al pustiului" s-ar putea să nu o duci prea bine în cosmos. Este un film rusesc, este nostim, o parodie a perioadei de instaurate a socialismului imediat după marea revoluţie socialistă din octombrie, cum se numea ea. Deci un soldat sovietic ajunge în Orient unde trăiesc musulmani, unde au regulile lor, unde au harem, unde femeile sunt considerate cum sunt considerate şi vrea să instaureze democraţia socialistă acolo. Este o parodie întreagă, râzi de la început până la sfârşit. 

Dan Negru: Să înţeleg că înainte de a zbura în Cosmos, în seara de dinainte v-aţi uitat la un film? E tradiţie asta?

Dumitru Prunariu: Sigur că da, m-am uitat la acest film.