Amnistia fiscală și măsurile de austeritate la stat, adoptate de Guvern. Ce prevede Ordonanţa

Guvernul a adoptat miercuri amnistia din mediul privat și măsurile de austeritate la stat. Ordonanţa prevede printre altele ştergeri de datorii pentru rău-platnici şi oprirea angajărilor la stat. Măsurile au un impact bugetar pozitiv de 9 miliarde de lei, anunţă ministrul Finanţelor.

• O nouă viitură se îndreaptă spre România. Alertă după ce Dunărea a ieşit din matcă în mai multe ţări

Guvernul a aprobat o serie de măsuri care privesc atât îmbunătăţirea colectării creanţelor bugetare, dar şi mai buna utilizare a fondurilor alocate pentru cheltuieli în zona serviciilor publice şi, de asemenea, o serie de măsuri pentru sprijinirea investiţiilor derulate de autorităţile publice centrale şi locale în baza proiectelor cu finanţare din fonduri externe, a declarat, miercuri, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, după şedinţa de Guvern, potrivit Agerpres. 

Amnistia fiscală și măsurile de austeritate bugetară

"Este un pachet de măsuri extrem de complex care, pe de o parte, priveşte mediul de afaceri şi, pe de altă parte, priveşte cheltuielile publice ale statului pentru o mai bună utilizare a fondurilor şi sprijinirea cheltuielilor cu investiţiile necesare în această perioadă de timp în care România accesează bugetele de investiţii, pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Politica de Coeziune", a spus ministrul.

În ceea ce priveşte partea de facilităţi fiscale, acestea sunt împărţite în două categorii, susţine Boloş. "Pentru contribuabilii buni platnici care şi-au achitat la timp impozitele şi taxele, aşa după cum deja se cunoaşte din etapa de consultare publică, o bonificaţie de 3% din impozitul pe profit datorat şi plătit sau, după caz, din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor va fi acordată în mod automat. Aceasta înseamnă că, prin decizie a ANAF, în mod automat va fi acordată bonificaţia care va putea fi utilizată pentru plata impozitelor şi taxelor în anul 2025 sau, după caz, pentru compensarea cu alte accesorii sau alte datorii faţă de buget. Este un semn de respect pentru contribuabilii care şi-au achitat la timp impozitele şi taxele şi, în acelaşi timp, o iniţiativă care a fost aprobată de Guvern pentru a stimula conformarea voluntară, care este pasul cel mai firesc şi cel mai normal pentru îmbunătăţirea colectării creanţelor bugetare", a menţionat Boloş.

O a doua categorie de măsuri vizează contribuabilii cu debite restante înregistrate până la data de 31 august 2024. În cazul acestora, s-a aprobat anularea accesoriilor - însemnând dobânzi, penalităţi de întârziere şi penalităţi de nedeclarare - sub condiţia achitării debitelor restante până la 25 noiembrie 2024.

"Pentru contribuabilii persoane juridice s-a aprobat anularea accesoriilor în procent de 100% din valoarea acestora, respectiv accesoriile însemnând dobânzi, penalităţi de întârziere şi penalităţi de nedeclarare. Aici, după cum de asemenea se cunoaşte din spaţiul public, discutăm de 330.000 de contribuabili persoane juridice cu un debit restant de 32,4 miliarde de lei, iar pentru contribuabilii persoane fizice avem de asemenea înregistraţi cu debite restante la 31 august 2024 un număr de 848.000 de contribuabili cu o valoare de 39,2 miliarde lei. De menţionat că aici sunt incluse atât sumele din sentinţele penale pentru care nu se aplică acest regim de facilităţi fiscale, pe de o parte, şi de asemenea sunt incluse sumele care privesc răspunderea extinsă a administratorilor, în valoare de 24,7 miliarde lei. Deci, suma aceasta care priveşte persoanele fizice este una extrem de consistentă pentru ceea ce înseamnă datoriile faţă de buget. După cum de asemenea se cunoaşte din spaţiul public, avem, în funcţie de valoarea creanţelor, facilităţile fiscale, respectiv dacă aceste creanţe, respectiv datorii înregistrate la buget sunt până în 5.000 lei, anularea accesoriilor este în procent de 100%, iar de asemenea, din obligaţiile bugetare principale, avem anularea în procent de 50%. Dacă debitul înregistrat este de peste 5.000 lei, atunci anularea obligaţiilor principale este în procent de 25%", a precizat şeful de la Finanţe.

Marcel Boloş a subliniat că măsura îi vizează pe cei 848.000 de contribuabili persoane fizice, în acest context MF ţintind, pe lângă o colectare mai bună la bugetul de stat a debitelor restante, şi sprijinirea mediului de afaceri, care se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte activităţile economice pe care le desfăşoară.

"A doua parte a măsurilor este cea care vizează mai buna utilizare a fondurilor publice alocate pentru diversele servicii publice. Nu sunt incluse autorităţile publice locale (...). Deci, primăriile, consiliile judeţene în continuare îşi pot implementa fără probleme investiţiile şi activităţile de asigurare a serviciilor publice în condiţii de normalitate. Mai mult decât atât, pentru autorităţile publice locale, în sprijinul acestora şi al proiectelor de investiţii pe care le implementează a fost majorat plafonul de contractare din trezoreria statului de împrumuturi pentru implementarea proiectelor de investiţii la suma de 2 miliarde lei şi, de asemenea, a fost aprobată majorarea plafonului de trageri cu suma de 700 de milioane lei. Totodată, o categorie de împrumuturi speciale pe care le derulăm cu autorităţile publice locale şi prin intermediul împrumuturilor dintre trezoreria statului a fost majorată cu suma de 1,5 miliarde lei. De asemenea, partea de prefinanţări din fondurile europene, respectiv acordarea prefinanţărilor necesare pentru proiectele de investiţii, a crescut la un procent de 30%. Cu alte cuvinte, este o măsură de flexibilizare a utilizării fondurilor europene şi de facilitare a implementării proiectelor de investiţii", a explicat ministrul.

Pe partea de cheltuieli publice, a continuat acesta, au fost introduse plafoanele pentru cheltuieli materiale şi servicii la autorităţile şi instituţiile publice ale statului.

"Aceste plafoane privesc media cheltuielilor înregistrate în perioada ianuarie-august 2024. De asemenea, doar pentru investiţiile cu finanţare din bugetul de stat, fără a include primăriile şi consiliile locale, respectiv consiliile judeţene, la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale avem plafonarea pentru componenta de investiţii la nivelul mediei lunare a cheltuielilor din perioada ianuarie-august 2024. De asemenea, în perioada de până la sfârşitul anului, angajamentele privind consultanţă şi expertiză, pregătire profesională, furnituri de birou şi toate aceste cheltuieli care ţin de activitatea administrativă a autorităţilor, respectiv a instituţiilor publice ale statului, nu mai pot fi efectuate astfel de angajamente. De asemenea, a fost aprobată plata în tranşe a cheltuielilor din sistemul judiciar pe o perioadă de 5 ani şi, de asemenea, avem un set de măsuri pentru flexibilizarea alimentării fondului de rezervă bugetară, astfel încât cheltuielile de funcţionare ale statului cu serviciile publice la nivel naţional să poată fi asigurate în bune condiţii", a mai spus el.

Potrivit ministrului, Ordonanţa de Urgenţă aprobată miercuri prin care reglementează o serie de măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanţelor bugetare şi a deficitului bugetar este un act normativ care ţine, pe de o parte, de o mai bună colectare a creanţelor bugetare şi, pe de altă parte, de o utilizare raţională a fondurilor alocate pentru cheltuielile publice şi, de asemenea, pentru sprijinirea investiţiilor care sunt în curs de implementare din fondurile europene.

Măsurile care privesc îmbunătăţirea colectării creanţelor bugetare ar putea aduce la buget 7,9 miliarde de lei, iar mai buna utilizare a fondurilor alocate pentru cheltuieli în zona serviciilor publice ar avea un impact de un miliard de lei, rezultatul fiind o influenţă pozitivă asupra deficitului bugetar de 9 miliarde de lei, a susţinut ministrul, la briefingul de presă.

"7,9 miliarde de lei este estimat din calculele făcute împreună cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pe componenta de îmbunătăţire a colectării creanţelor bugetare şi un miliard de lei pe componenta de cheltuieli. Deci, avem un total de aproximativ 9 miliarde lei pentru ceea ce înseamnă influenţe pozitive asupra deficitului bugetar. Foarte important de precizat este că monitorizarea aceasta atentă şi prudentă a deficitului bugetar este un obiectiv foarte important pentru ţara noastră, întrucât baza traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar în planul fiscal structural, ca punct de pornire, o constituie deficitul bugetar la finalul anului 2024", a subliniat Marcel Boloş.

Principalele prevederi ale ordonanţei vizează:

• a) Acordarea unei bonificaţii de 3% pentru contribuabilii bun-platnici pentru viitoarele obligaţii fiscale;
• b) Implementarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea colectării creanţelor bugetare şi pentru sprijinirea debitorilor aflaţi în dificultate financiară, prin acordarea unor facilităţii fiscale constând în anularea unor obligaţii privind accesoriile (dobânzi, penalităţi etc.), precum în cazul persoanelor fizice şi stingerea unei părţi din datorie, în funcţie de valoarea debitului;
• c) Sprijin pentru investiţiile derulate la nivelul autorităţilor publice locale prin facilitarea accesului la finanţare la fonduri europene sau credite din trezorerie;
• d) Monitorizarea sistemului de cheltuieli publice şi reducerea categoriilor de cheltuieli care nu sunt necesare sau pot fi amânate;
• e) Monitorizarea sistemului de cheltuieli pentru companiile de stat/locale.

Bonificaţii financiare pentru contribuabilii bun-platnici

Pentru a veni în sprijinul contribuabililor bun-platnici şi recompensarea acestora pentru conformarea voluntară la plată se va acorda o bonificaţie de 3% din impozitul pe profit anual şi din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz, arată ministerul.

Potrivit sursei citate, pot beneficia de această măsură contribuabilii care îşi declară şi li se stinge integral şi la termenele prevăzute de lege impozitul pe profit anual/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz.

Facilitatea se acordă din oficiu de către ANAF, prin emiterea unei decizii şi în situaţia respectării condiţiilor prevăzute de actul normativ. Sumele care fac obiectul bonificaţiei nu se restituie, ci se utilizează pentru compensarea cu obligaţiile fiscale ale contribuabilului, în conformitate cu prevederile art.167 din Legea nr.207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Facilităţi fiscale constând în anularea unor debite restante şi penalităţi

Situaţia actuală a volumului creanţelor bugetare neîncasate la bugetul general consolidat cu potenţial de valorificare indică o valoare a creanţelor bugetare care nu au fost încasate la termenele scadente în valoare de 71,8 miliarde lei, respectiv 4,06% din PIB, din care 60,5 miliarde lei provin din debitele principale, în timp ce 11,3 miliarde lei provin din determinarea accesoriilor potrivit prevederilor legale în vigoare. Din suma de 71,8 miliarde lei, 8,19 miliarde lei reprezintă sume care provin din hotărâri penale definitive nu se iau în calcul pentru determinarea valorii creanţelor posibil de recuperat.

Actul normativ prevede anularea accesoriilor pentru toate categoriile de debitori, cum ar fi persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, unităţi administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti ori instituţii publice.

În ceea ce priveşte companiile şi autorităţile sau instituţii publice care administrează obligaţii bugetare, un număr de 330.735 contribuabili înregistrează debite restante şi vor beneficia de următoarele facilităţi:

• se anulează toate accesoriile (dobânzi, penalităţi) aferente obligaţiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, dacă sunt achitate integral datoriile până la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de 25 noiembrie 2024.
• se anulează toate accesoriile aferente obligaţiilor bugetare principale, declarate suplimentar de debitor prin declaraţie rectificativă, cu scadenţă anterioară datei de 31 august 2024 inclusiv, administrate de ANAF.
• anularea tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor bugetare principale cu scadenţe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, şi stinse cu întârziere până la 31 august 2024.
• anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale cu scadenţe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, stabilite prin decizie de impunere emisă ca urmare a controlului fiscal.

Cererea de anulare a accesoriilor se va soluţiona de către organul fiscal prin decizie de anulare a accesoriilor, în cazul în care debitorul îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru acordarea anulării accesoriilor sau prin decizie de anulare sau de respingere a cererii.

În ceea ce priveşte persoanele fizice, un număr de 848.705 contribuabili persoane fizice înregistrează debite restante, care vor acorda următoarele facilităţi:

În cazul debitorilor persoane fizice care înregistrează obligaţii bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în cuantum mai mic de 5.000 lei inclusiv, stinse în procent de 50% până la 25 noiembrie 2024, se acordă:

• anularea unui procent de 50 din obligaţiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv;
• anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv.

În cazul debitorilor persoane fizice care înregistrează obligaţii bugetare restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în cuantum mai mare de 5.000 lei, stinse în procent de 75% până la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, se acordă:

• anularea unui procent de 25 din obligaţiile bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv;
• anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv.

Potrivit Ministerului Finanţelor, nu pot beneficia de această măsură obligaţiile fiscale/bugetare care fac obiectul unor procese penale, precum şi obligaţiile bugetare stabilite prin hotărâri penale definitive şi sume reprezentând prejudicii. În acest sens, contribuabilii declară pe propria răspundere, prin cererea de anulare depusă, faptul că nu se află în niciuna dintre aceste situaţii.

Sprijin pentru investiţiile derulate la nivelul autorităţilor publice locale

Pentru a veni în sprijinul autorităţilor publice locale ce implementează cu succes proiecte de investiţii finanţate din fonduri externe, Ministerul Finanţelor a propus o serie de măsuri care să permită unităţilor administrativ teritoriale să asigure necesarul de finanţare pentru a onora cererile de prefinanţare/plată/rambursare. Printre acestea se numără:

• flexibilizarea condiţiilor de utilizare a veniturilor proprii ale instituţiilor publice pentru a finanţa cheltuieli curente şi de capital;
• majorarea prefinanţării de la 10%, cât este acordat în prezent, la 30% pentru finanţarea investiţiilor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi rambursabile pentru autorităţile publice locale;
• utilizarea excedentelor autorităţilor publice pentru finanţarea cheltuielilor cu energia termică, asistenţa socială destinată asistenţilor sociali ai persoanelor cu dizabilităţi, DGASPC şi investiţiilor PNRR şi Politica de Coeziune;
• introducerea proiectelor etapizate cu finanţare din fonduri europene în categoria proiectelor pentru care pot fi contractate împrumuturi prin Trezoreria Statului;
• majorarea plafonului de contractare a împrumuturilor de către unităţile administrativ-teritoriale cu suma de 1,5 miliarde lei, precum şi a plafonului de tragere cu suma de 700 milioane lei.

Eficientizarea sistemului de cheltuieli

Totodată, actul normativ reglementează o serie de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, astfel:

• plata eşalonată, în perioada 2025-2029, a diferenţei dintre drepturile salariale stabilite prin acordarea valorii de referinţă sectorială în cuantum de 605,225 lei prin ordin/decizie a conducătorilor instituţiilor din sistemul judiciar şi drepturile salariale aflate în plată începând cu data de 1 ianuarie 2018;
• limitarea, începând cu luna septembrie 2024 a unor naturi de cheltuieli cu bunurile şi serviciile şi a cheltuielilor cu investiţiile;
• limitarea stimulentelor acordate din fonduri externe nerambursabile, decontarea cheltuielilor de transport la plecarea în concediu);
• reglementări cu privire la emiterea şi plata titlurilor de despăgubire emise în baza legislaţiei în domeniul despăgubirilor proprietăţii;
• reglementări cu privire la asigurarea unei conduite prudente în ceea ce priveşte deschiderile de credite şi plăţi efectuate de către autorităţile publice;
• suspendarea organizării de noi concursuri pe bază de memorandumuri aprobate în Guvernul României precum şi suspendarea exceptării de la reorganizare/comasare a instituţiilor publice până la data de 31 decembrie 2024;
• autorizarea Ministerului Finanţelor de a solicita ordonatorilor principali de credite disponibilizarea la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a economiilor constatate din analiza execuţiei bugetare;
• utilizarea fondurilor obţinute din emisiunea de eurobonduri verzi în vederea finanţării proiectelor de linie de cale ferată sau de metrou după caz şi transferul proiectelor în programele operaţionale specifice Politicii de coeziune.