Atentat teorist, Târgu Secuiesc: Cine sunt extremiştii maghiari din Mişcarea de Tineret 64 de Comitate

A fost panică chiar de 1 decembrie în România! Un atentat terorist cu bombă a fost dejucat de către SRI în Târgu Secuiesc. Atacatorul, Beke Istvan, face parte, conform DIICOT, din Mişcarea de Tineret 64 de Comitate. Cine sunt cei care fac parte din această organizaţie?

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

Scurt istoric

Bazele formaţiunii Mişcarea de Tineret 64 de Comitate au fost puse de Toroczkai Laszlo, la Szeged (Ungaria), în 2001. Numele provine de la cele 64 de comitate în care era împărţită Ungaria înainte de Tratatul de la Trianon.

În data de 16 mai 2001 a avut loc prezentarea oficială a organizaţiei, care are ca motto: „Credinţă, loialitate, curaj“. Mişcarea de Tineret 64 de Comitate nu este organizată juridic în România. În 2008, iniţiatorii mişcării din România (Peter Waum, Lokodi Ferenc, Tokos Szabolcs, Szabo Nandor şi Frafft-Szabo Istvan) au cerut Judecătoriei Odorheiu Secuiesc aprobarea înfiinţării HVIM România, însă ulterior şi-au retras cererea.

Cine sunt membrii Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate.

În statutul depus la instanţă, iniţiatorii Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate din România au afirmat, potrivit Rase Project, că asociaţia urmează să de ocupe de mai multe activităţi: „apărarea drepturilor comunităţilor minoritare maghiare atât în faţa autorităţilor române, cât şi în faţa forurilor internaţionale”, „valorificarea drepturilor de autodeterminare a maghiarilor din Ardeal” şi „prezentarea nelegiuirilor care au fost cauzate ca urmare a încheierii Tratatului de Pace de la Versailles, la sfârşitul Primului Război Mondial“.

"Vino cu noi pe tărâmul acţiunii!"

Extremiştii maghiari au încercat, de-a lungul anilor, să recruteze noi membri şi pe teritoriul României. „Noi nu luptăm doar în spaţiul virtual, steagul libertăţii noastre flutură din nou. Vino cu noi pe tărâmul acţiunii“ - aceasta era chemarea lansată de maghiarii care militau pentru refacerea Ungariei Mari, scrie Adevărul.ro. 

În urma acţiunilor desfăşurate pe teritoriul ţării noastre, preşedintele formaţiunii, Zagyva Gyorgy Gyula, a fost declarat, în 2014, indezirabil de autorităţile române. Un an mai târziu, extremistul maghiar a câştigat procesul cu statul român şi a revenit în România, pentru a consolida mişcarea. Cine sunt extremiştii Mişcării de Tineret 64 de Comitate.

Serviciul Român de Informaţii (SRI) a alcătuit o listă a extremiştilor maghiari, membri ai Mişcării de Tineret 64 de Comitate, care reprezentau un real pericol pentru siguranţa naţională. Printre aceştia se numără Toroczkai Laszlo, Zagyva Gyorgy Gyula, dar şi Csibi Bârnă, cel care a devenit celebru după ce a spânzurat o păpuşă cu chipul lui Avram Iancu.

Membrii mişcării s-au implicat, în ultimii ani, chiar şi în activităţi politice.

CAZUL LUI ISTVAN BEKE!

Anchetatorii l-au reţinut pe Beke Istvan Attila marţi, în jurul orei 04.00, pentru tentativă la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi nerespectarea regimului materiilor explozive. Ulterior, cetăţeanul român de etnie maghiară a fost adus la sediul DIICOT central pentru audieri.

Creştin-democraţii din Ungaria, care fac parte din coaliţia de guvernare, au apreciat că dacă aceste acuzaţii se dovedesc fundamentate, partidul lor va condamna HVIM, deoarece minorităţile etnice maghiare din România au luptat întotdeauna paşnic pentru drepturile lor.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a arătat, într-un comunicat de presă, că bărbatul reţinut, membru marcant al extensiei în România a structurii naţionalist-extremiste "Mişcarea de Tineret 64 de Comitate" din Ungaria, ar fi intenţionat să confecţioneze un dispozitiv exploziv improvizat, pe care urmărea să îl detoneze în public, la Târgu Secuiesc, pe parcursul desfăşurării manifestaţiei prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie.

"În cauză, există suspiciunea rezonabilă că în realizarea obiectivelor revizionist-separatiste pe care structura naţionalist-extremistă «Mişcarea de Tineret 64 de Comitate» - HVIM Ungaria le promovează în Transilvania în scopul realizării, inclusiv prin acte de violenţă îndreptate împotriva românilor şi a bunurilor acestora, dezideratului de îngreunare/împiedicare a autorităţilor române în actul de exercitare a puterii de stat în zona aşa-zisului «Ţinut Secuiesc», ca etapă a procesului ce vizează refacerea «Ungariei Mari», inculpatul B. I. A., membru marcant al extensiei în România a HVIM Ungaria, şi-a asumat, şi ulterior a procurat mijloacele şi instrumentele necesare confecţionării unui dispozitiv exploziv improvizat pe care intenţiona să-l detoneze în public, în localitatea Târgu Secuiesc, pe parcursul desfăşurării manifestaţiei prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie", a precizat DIICOT.

Anchetatorii au găsit la percheziţiile din Covasna, la imobilul folosit de Beke Istvan Attila, sute de materii explozive, dispozive electronice care permiteau acţionarea de la distanţă, două dispozitive militare de vedere pe timp de noapte, dar şi un poligon de tragere, potrivit unor surse judiciare.

Potrivit surselor citate, procurorii DIICOT au făcut, în noaptea de luni spre marţi, mai multe percheziţii care au început ca un control de verificare pe articole pirotehnice, pentru a preveni incidente ce s-ar fi putut produce la manifestările organizate de Ziua Naţională a României.

Anchetatorii îi monitorizau însă din octombrie pe Beke Istvan Attila (40 de ani), membru al formaţiunii extremiste "Mişcarea de Tineret 64 de Comitate" din Ungaria, şi complici ai acestuia, fiind astfel percheziţionat şi locul în care existau informaţii că acesta ar avea numeroase articole pirotehnice şi chiar materiale explozive.

Anchetatorii au găsit la percheziţii 210 materii explozive de categoriile II şi III, dispozitive electronice de iniţiere, temporizor al impulsurilor electronice, două dispozitive militare de vedere pe timp de noapte folosite de conductorii de blindaje militare, precum şi un amplificator de imagine.

Beke Istvan Attila nu apucase să asambleze materiile explozive şi dispozitivele atunci când au avut loc percheziţiile. Dispozitivul, dacă ar fi fost asamblat, cu materiile explozive pe care le avea la dispoziţie şi cu acţionare de la distanţă, putea produce victime, au precizat surse din rândul anchetatorilor.

Bărbatul amenajase şi un poligon de tragere, însă nu au fost găsite şi arme de foc sau dintre cele pentru care este necesară autorizarea. De asemenea, au fost găsite la percheziţii şi aproximativ 400 de articole pirotehnice.

Curtea de Apel Bucureşti a admis, marţi noapte, propunerea procurorilor Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a dispus arestarea preventivă a lui Beke Istvan Attila pentru 30 de zile. Decizia instanţei nu este definitivă, ci poate fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.