Secretul magiunului făcut în localitatea mureşeană Iara. Se spune că acum 700 de ani, localnicii au început să cultive primii pruni

Când vine vorba de magiun, oamenii din localitatea mureşeană Iara nu se încurcă. Legenda spune că încă de acum 700 de ani localnicii au început să cultive pruni, pentru că pământul nu era bun pentru altceva. Aşa că dulceaţa făcută din aceste fructe are tradiţie îndelungată. Dovadă stă şi festivalul dedicat magiunului, care se ţine aici an de an.

• Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

Pregătirea magiunului se face cu mare grijă în localitatea mureşeană Iara. Zona este vestită pentru plantaţiile de pruni, iar localnicii au o reputaţie de păstrat. Procesul de fabricaţie al slivoizului, aşa cum este cunoscut magiunul aici, necesită timp şi răbdare. După ce au fost spălate, prunele se pun la fiert în ceaun două ore, după care se strecoară şi se ţin la foc mic încă 12 ore.

''Sunt opărite foarte, foarte bine şi după aceea sunt pasate. Obţinem un magiun, un silvoiz foarte foarte gros.''

Borcanele cu slivoiz sunt fie depozitate în cămară, fie aduse la un festival conceput special pentru acest produs.

Agoston Palcău, preot: Primii oameni care au venit aici, de prin anii 1333 este pomenit satul acesta, au descoperit că pământul nu este aşa de fertil pentru cultura de grâu sau porumb. Prunii sunt cei care cel mai bine se acomodează şi cresc cel mai bine. 

Zona este renumită pentru gustul magiunului

Aşa că reputaţia de zonă pomicolă trebuie păstrată. În ritm de muzică tradiţională, participanţii la festival au ocazia să guste şi să cumpere cele mai bune sortimente. 

''Silvoiz?

Da.

Cât aţi cumpărat?

6 borcane.''

Magiunul este bogat în antioxidanţi, iar faptul că este făcut fără adaos de zahăr îl recomandă şi pentru cei care ţin la siluetă.