BNR: Rata anuală a inflaţiei va fi mai mare la final de an decât a fost estimat anterior
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Potrivit noilor prognoze, rata anuală a inflaţiei se va situa, în decembrie, la 6,1%, faţă de nivelul de 5,5% estimat anterior. Aceasta se va reduce la 3,4% în decembrie 2027, şi la 2,8%, în iunie 2028, comparativ cu valorile de 2,9%, respectiv 2,7%, anticipate în mai pentru finele anului 2027 şi pentru luna martie 2028, arată minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României. Membrii Consiliului arată că rata inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026, în urma epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor.
"Rata anuală a inflaţiei va fluctua uşor în trimestrul IV 2026 şi îşi va relua apoi descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza din mai 2026, reintrând în intervalul ţintei la finele anului 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecţia precedentă. Astfel, potrivit noilor previziuni, rata anuală a inflaţiei se va situa la 6,1 la sută în decembrie 2026, faţă de nivelul de 5,5 la sută prognozat anterior, şi se va reduce la 3,4 la sută în decembrie 2027 şi la 2,8 la sută în iunie 2028, comparativ cu valorile de 2,9 la sută, respectiv 2,7 la sută anticipate în mai 2026 pentru finele anului 2027 şi pentru luna martie 2028, au subliniat membrii Consiliului", arată BNR, potrivit News.ro.
Inflaţia a coborât la 10,42% în luna iunie
Rata anuală a inflaţiei a intrat pe o pantă descendentă în iunie, aşa cum s-a anticipat, coborând la 10,42%, de la 10,85% în mai, dar a rămas vizibil peste nivelul din ultima lună a trimestrului I, de 9,87%, date fiind creşterile semnificative de dinamică consemnate în acest interval de preţurile energiei, combustibililor şi de preţurile administrate, sub impactul unor efecte de bază şi al ascensiunii cotaţiei petrolului, precum şi ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuinţele de stat, potrivit BNR.
Membrii Consiliului au remarcat că perspectiva descreşterii graduale a ratei anuale a inflaţiei începând cu trimestrul I 2027, dar şi palierul relativ mai înalt pe care aceasta este aşteptată să se plaseze, mai cu seamă pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză, sunt atribuibile în mare parte factorilor pe partea ofertei.
De asemenea, s-a sesizat că acţiunea acestor factori capătă un puternic caracter dezinflaţionist în trimestrul III 2026, inclusiv ca urmare a ieftinirii legumelor şi fructelor, dar este anticipată să se deterioreze întrucâtva în următoarele luni - în principal ca urmare a măririi tarifelor de telecomunicaţii şi RCA, precum şi a preţului gazelor naturale -, pentru ca apoi să redevină dezinflaţionistă, pe fondul manifestării efectelor de bază asociate creşterilor de preţuri antrenate în acest an de şocul energetic, îndeosebi pe segmentul combustibili.
"În acelaşi timp, s-a convenit că balanţa riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne dominată de cele în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, având ca surse majore evoluţia preţurilor energiei electrice şi alimentelor, în condiţiile secetei severe din acest an, precum şi traiectoria cotaţiei ţiţeiului şi altor materii prime, în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, cu implicaţii şi asupra preţurilor internaţionale ale unor bunuri intermediare şi finale", precizează BNR.
Din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni dezinflaţioniste uşoare în viitorul apropiat, au arătat membrii Consiliului, făcând referiri la dimensiunea considerabilă atinsă de deficitul de cerere agregată în trimestrul I 2026 şi la perspectiva continuării adâncirii acestuia în următoarele două trimestre, dar şi la decalajul de timp necesar manifestării efectelor dezinflaţioniste ale gap-ului negativ al PIB şi ale slăbirii cererii de consum - mai ales în contextul persistenţei crescute a inflaţiei de bază -, precum şi la probabila menţinere temporară a dinamicii costurilor salariale din sectorul privat pe un trend ascendent.
"Presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali se vor resimţi însă tot mai intens în perspectivă ceva mai îndepărtată, au susţinut membrii Consiliului, observând că deficitul de cerere agregată este aşteptat să se adâncească până în trimestrul III 2026, coborând astfel la valori mai joase decât cele anticipate anterior - în contextul corecţiei bugetare, dar şi al crizei energetice globale -, şi să se restrângă treptat ulterior", menţionează documentul.
Scădere mai accentuată a consumului privat în 2026 decât s-a previzionat anterior
Totodată, se conturează o scădere mai accentuată a consumului privat în 2026 decât cea previzionată anterior, implicând o ameliorare suplimentară a structurii cererii agregate în anul curent, în favoarea contribuţiei investiţiilor, cu implicaţii şi asupra evoluţiei PIB potenţial în perspectivă, au punctat unii membri ai Consiliului.
"Dinamica anuală a inflaţiei de bază va continua însă să fie afectată pe termen scurt de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor şi gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici, şi va resimţi influenţele venite din majorarea tarifelor de telecomunicaţii şi a preţului poliţelor RCA, precum şi din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, au remarcat membrii Consiliului", se menţionează în document.
În plus, dinamica preţurilor importurilor va continua probabil să crească până spre mijlocul anului viitor, generând în conjuncţie cu evoluţia cursului de schimb leu/euro efecte inflaţioniste suplimentare pe plan intern.
În schimb, dinamica componentei CORE2 ajustat va recepta în trimestrul III 2026 impactul consistent al efectelor de bază dezinflaţioniste asociate majorării cotelor de TVA şi a accizelor în luna august 2025, iar anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt vor suferi o ajustare descendentă amplă în acest interval şi se vor înscrie apoi pe o traiectorie gradual descrescătoare, au subliniat membrii Consiliului.
Rata anuală a inflaţiei scade în trimestrul III 2026
În sens dezinflaţionist vor acţiona, cu precădere în 2027, efectele de bază asociate creşterilor de preţuri provocate în anul curent de şocul energetic global.
În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va cunoaşte o corecţie descendentă mai modestă în trimestrul III 2026 comparativ cu proiecţia precedentă, iar apoi se va reduce relativ mai lent şi pe o traiectorie mai ridicată decât cea previzionată anterior, coborând marginal sub punctul central al ţintei la finele orizontului proiecţiei. Astfel, ea este aşteptată să scadă la 5,4 % în decembrie 2026 şi la 2,3% în iunie 2028, faţă de valorile de 4,8%, respectiv 2,2 % anticipate anterior pentru sfârşitul anului 2026 şi pentru luna martie 2028, precizează BNR.
