Comisia Europeană, scenariu pesimist pentru România. Estimările privind creșterea economică, doar 2,6%

Perspectivele economice ale României au fost rectificate și pentru anul viitor. Astfel, în februarie, înainte de începerea ostilităților din Ucraina, Comisia Europeană estima o creștere de 4,5% din PIB. Noile estimări sunt mai conservatoare, ajungând doar la 3,6%.

Un scenariu pesimist este propus și de Comisia Națională de Strategie și prognoză (CNCP) care estimează o creștere economică pentru acest an de 2,9%, după o estimare anterioară de 4,3%.

Din estimările Comisiei Europene rezultă că această reducere a perspectivelor de creștere economică vin la pachet cu o creștere a inflației.

Estimările oficialilor europeni pentru 2022 au crescut de la 5,3%, așa cum au anunțat în februarie, la 8,9%. În 2023, ar putea urma o revenirea inflației la 5,3%, atunci când ar urma să fie resimțit efectul de bază al acestui proces.

Situația economică a României depinde de evoluția războiului din Ucraina

Evoluția celor doi indicatori, creșterea economică și inflația, depinde, avertizează Comisia, de conflictului ucrainean. Cu toate acestea, există și o serie de perspective pozitive: relocarea activităților economice din Rusia și din Ucraina pe teritoriul comunitar, la care se adaugă perspectiva integrării unui număr mai mare de refugiați.

"Riscurile sunt orientate preponderent în jos pentru creşterea economică şi viceversa pentru inflaţie, deoarece situaţia depinde de lungimea şi de severitatea conflictului precum şi de tensiunile comerciale globale. Cu toate acestea, există şi riscuri orientate în sus, în condiţiile în care formarea brută de capital ar putea fi influenţată pozitiv de procesele de relocare a activităţilor de producţie din Ucraina şi Rusia în timp ce piaţa muncii ar putea să integreze mai mulţi oameni care fug din Ucraina decât se estima iniţial", transmit reprezentanții Comisiei Europene.

Comisia a emis un scenariu pesimist și în cazul deficitului bugetar și al datoriei guvernamentale. Astfel, deficitul ar urma să ajungă la 7,5% din PIB în acest an, asta după ce anul trecut a ajuns la 7,1%. În ceea ce privește datoria guvernamentală, este estimată o nouă creștere, la 50,9% în 2022 și 52,6% în 2023.

Creșterile pe care acestor indicatori, explică oficialii comunitari, vin pe fondul creșterii cheltuielilor sociale, printre care se numără creșterea pensiilor și a alocațiilor pentru copii, la care se adaugă schemele de compensare și plafonare pentru energie, intrate în vigoare din aprilie. La aceste cheltuieli se aduagă și cele cauzate de măsurile anunțate în aprilie și care au un impact estimat de 0,4% din PIB.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰