Deficitul bugetar a scăzut la 1,17% din PIB, după primele 4 luni ale anului. Care este obiectivul pentru 2026

Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 23,95 mld lei, respectiv 1,17% din PIB, comparativ cu deficitul de 55,97 mld lei (2,92% din PIB) înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2025, conform News.ro.

Astfel, deficitul bugetar s-a redus cu peste 32 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,75 puncte procentuale ca pondere în PIB, marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani.

"Execuţia la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, una dintre cele mai consistente corecţii bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă. Aceasta vine ca urmare a unui efort important, însă contextul actual solicită în continuare precauţie şi exigenţă în gestionarea fondurilor publice.

Consolidarea fiscală are loc într-o economie cu cerere internă mai slabă şi inflaţie ridicată, ceea ce impune un control strict al cheltuielilor curente şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene. În acelaşi timp, investiţiile finanţate din fonduri europene şi PNRR sunt cele care susţin economia în această perioadă de ajustare.

Reducerea deficitului a fost realizată fără blocarea investiţiilor publice, ceea ce este esenţial pentru menţinerea creşterii economice şi protejarea proiectelor strategice ale României.

Acesta este echilibrul pe care trebuie să îl păstrăm: disciplină fiscală, absorbţie accelerată de fonduri europene şi protejarea proiectelor care susţin dezvoltarea", a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

El spune că pentru anul 2026, obiectivul rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash, în linie cu angajamentele asumate în cadrul european. "Menţinerea acestei traiectorii este foarte importantă pentru reducerea vulnerabilităţilor macroeconomice, păstrarea încrederii investitorilor şi crearea spaţiului necesar pentru investiţii", declară Nazare.

Faţă de ultimii doi ani, execuţia bugetară la patru luni indică o schimbare semnificativă de traiectorie în dinamica deficitului bugetar şi în structura finanţelor publice, se arată în comunicatul transmis de Ministerul Finanţelor.

Deficitul bugetar s-a redus de la 3,24% din PIB în primele patru luni din 2024, la 2,92% din PIB în 2025 şi la 1,17% din PIB în 2026. În termeni nominali, deficitul a coborât de la 57,3 miliarde lei în 2024 şi 56 miliarde lei în 2025, la 23,95 miliarde lei în 2026.

După o perioadă în care ajustarea bugetară a fost limitată, execuţia din 2026 marchează prima corecţie fiscală de amploare, cu o reducere a deficitului de peste 32 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi de peste 33 miliarde lei comparativ cu anul 2024.

Schimbare importantă de traiectorie fiscală

Execuţia bugetară la patru luni din 2026 se situează inclusiv sub nivelul înregistrat în anul 2023, când deficitul bugetar anual a fost de 5,76% din PIB.

"Acest lucru confirmă o schimbare importantă de traiectorie fiscală, în condiţiile în care presiunile asupra bugetului sunt astăzi semnificativ mai mari decât în urmă cu doi-trei ani. Comparativ cu exerciţiile bugetare din 2024 şi 2025, când execuţiile finale au depăşit nivelurile avute în vedere la construcţia bugetară iniţială, evoluţia din primele patru luni ale anului 2026 indică o aliniere mai bună între execuţia efectivă şi obiectivul de consolidare fiscală asumat pentru acest an, respectiv ţinta de 6,2% din PIB setată ca obiectiv în bugetul aprobat", arată reprezentanţii de la Ministerul Finanţelor.

Comparativ cu anul 2023, structura bugetului suportă în prezent costuri mult mai ridicate cu dobânzile, pe fondul deficitelor acumulate în anii anteriori şi al condiţiilor mai restrictive de finanţare. În acelaşi timp, România trebuie să accelereze absorbţia granturilor şi împrumuturilor PNRR într-un ritm mult mai ridicat decât în 2023, având în vedere apropierea termenelor finale de implementare.

Totodată, ajustarea fiscală are loc în condiţiile menţinerii unui nivel record al investiţiilor publice. În anul 2023, investiţiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde euro mai puţin decât nivelul programat în prezent. Prin urmare, execuţia bugetară din 2026 indică faptul că România încearcă să realizeze simultan trei obiective dificile: reducerea deficitului bugetar, menţinerea unui nivel foarte ridicat al investiţiilor publice şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi PNRR, într-un context caracterizat de costuri mai ridicate de finanţare şi presiuni economice mai mari decât în anii precedenţi.

Rezultatul reflectă două evoluţii importante: creşterea veniturilor bugetare, susţinută de măsurile fiscale adoptate anul trecut, şi menţinerea disciplinei pe cheltuielile curente, în special în zona cheltuielilor de personal şi a asistenţei sociale.

Cât priveşte investiţiile publice, acestea au rămas la un nivel ridicat, ajungând la peste 31 miliarde lei în primele patru luni. Aproximativ trei sferturi din aceste investiţii sunt finanţate din fonduri europene şi PNRR, confirmând rolul fondurilor europene ca principal motor de susţinere a economiei într-o perioadă de consolidare fiscală.

Plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri europene şi PNRR au crescut cu peste 34% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce arată accelerarea absorbţiei şi schimbarea structurii investiţiilor publice către proiecte susţinute din resurse europene.

Provocări pentru 2026-2027

Principala provocare pentru perioada 2026-2027 rămâne menţinerea acestui echilibru între reducerea deficitului, controlul costurilor de finanţare şi finalizarea accelerată a proiectelor europene înainte de expirarea termenelor PNRR. "În acest context, continuarea consolidării fiscale, accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi păstrarea încrederii investitorilor şi a pieţelor financiare vor rămâne elemente esenţiale pentru reducerea vulnerabilităţilor macroeconomice şi susţinerea dezvoltării economice pe termen mediu", precizează oficialii de la Finanţe.

Execuţia arată începutul unei schimbări structurale importante: trecerea de la un model bazat pe consum şi deficit ridicat către unul susţinut mai mult de investiţii europene şi disciplină fiscală. Consolidarea rămâne însă fragilă şi foarte dependentă de stabilitatea politică, absorbţia fondurilor europene şi păstrarea încrederii pieţelor financiare, semnalată în comunicat.

Veniturile bugetului total consolidat

Veniturile totale au însumat 223,83 mld lei în primele patru luni ale anului 2026, marcând o creştere de 12% faţă de aceeaşi perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,5 puncte procentuale, susţinute în principal de încasările din TVA, impozit pe salarii şi venit şi contribuţii de asigurări.

Evoluţia veniturilor indică atât efectele măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât şi o îmbunătăţire graduală a colectării şi a conformării fiscale.

Veniturile fiscale cresc mai rapid decât economia: veniturile fiscale cresc cu 15,5%, TVA cu 22,4%, iar contribuţiile sociale cu 8,8%, peste dinamica masei salariale. Acest lucru sugerează atât efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât şi prime semnale de îmbunătăţire a colectării şi conformării fiscale.

Impozitul pe salarii şi venit a generat încasări de 23,89 mld lei, o creştere de 21,8%. Contribuţiile de asigurări au totalizat 73,66 mld lei, în creştere cu 8,8%, depăşind dinamica fondului de salarii din economie. Încasările din impozitul pe profit au însumat 9,73 mld lei, consemnând o creştere de 1,5% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (8,6%, an/an).

Încasările nete din TVA au atins 47,80 mld lei, în creştere cu 22,4% (an/an). Veniturile din accize au însumat 16,18 mld lei, consemnând o creştere de 1,7% (an/an), fiind susţinute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,8% an/an).

Veniturile nefiscale au însumat 14,28 mld lei, consemnând o contracţie de 10,7%, în condiţiile unor încasări suplimentare în perioada similară a anului 2025 - veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr.9/2025).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 17,83 mld lei, în creştere cu 26,4% (an/an), se arată în comunicat.

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au însumat 247,79 mld lei, înregistrând o scădere nominală de 3,2% faţă de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 13,4% la 12,1%, înregistrând o scădere de 1,24 puncte procentuale (an/an).

Cheltuielile de personal au fost de 54,66 mld lei, în scădere cu 1,9 mld lei faţă de primele patru luni din 2025.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au totalizat 32,14 mld lei, în creştere cu 5,3%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, creştere determinată de plăţi mai mari în domeniul sănătăţii.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 31,03 mld lei. Din totalul investiţiilor, 75,58% reprezintă plăţi pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, PNRR granturi şi componenta de împrumut a PNRR.

Nazare: Deficitul bugetar s-a redus cu 32 de miliarde de lei; este o corecţie de amploare, nu una de etapă

"Aş începe cu noutatea zilei. Deşi discutăm despre capitalul autohton, aş începe prin a puncta faptul că publicăm astăzi execuţia bugetară la patru luni. Şi nu putem discuta cu adevărat despre relansare economică sau despre un nou model economic dacă nu avem stabilitate fiscal-bugetară şi predictibilitate. Nu putem construi o casă dacă avem temelia şubredă, nu putem vizualiza următoarele etaje pe care vrem să le construim atât timp cât fundaţia se clatină. Cred că în ultimul an am întărit foarte mult această fundaţie şi am transmis un semnal foarte serios de credibilitate, ceea ce este, de fapt şi de drept, fundaţia relansării economice. Cei care cred că putem să relansăm economia României fără să avem o disciplină bugetară serioasă, predictibilitate, să ne ţinem de cuvânt în privinţa ţintelor asumate şi aşa mai departe, nu înţeleg peisajul economic în care România trebuie să se integreze. La patru luni, în 2026, am reuşit să scădem deficitul la 1,17%, faţă de 2,9% anul trecut. Deci deficitul a scăzut cu 32 de miliarde, ceea ce este o corecţie semnificativă, o corecţie de amploare, nu mai este o corecţie de etapă", a afirmat Nazare, la Conferinţa "Capitalul autohton al României - nivelul următor: marile companii competitive la nivel regional şi european şi politicile economice de stimulare", organizată de CursdeGuvernare.ro.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage