Isărescu explică saltul inflaţiei: În septembrie, vârf de 9,7%. Nu suntem în recesiune, dar există acest risc

Mugur Isărescu a prezentat marţi Raportul trimestrial asupra inflaţiei. Potrivit unui comunicat de presă al BNR, rata anuală a inflaţiei va consemna un amplu salt în trimestrul III din 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării cotelor de TVA şi accizelor, de la 1 august, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent şi pe o traiectorie fluctuantă, considerabil mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă.

Principalele declaraţii ale guvernatorului BNR

• Am reuşit să actualizăm cu inflaţia din luna iulie. Este o creştere semnificativă.
• Din trimestrul doi, în special fenomenele meteo extreme care au dus la creşterea preţurilor la legume şi fructe. Şi ca factor pozitiv, care au împins inflaţia în jos, slăbirea cererii de consum.
• Se observă acelaşi lucru în trimestrul doi, cel puţin pe fondul unei evoluţii mai stabile a indicelui preţurilor de consum. Legumele şi fructele au avut contribuţia cea mai importantă la tendinţa de creştere. 
• Forţa de muncă a reprezentat unul din factorii de presiune. Un aport substanţial la creşterea inflaţiei de bază a revenit componentei alimentare, inclusiv pe fondul majorării cotaţiilor unor materii prime pe plan internaţional. Chiar un nivel record la câteva produse de bază alimentare pe plan internaţional.
• Bunurile nealimentare, dacă le analizăm şi în general şi detaliat, au beneficiat de condiţii relativ benigne. Au fost temperate de filiera importurilor, de faptul că am avut cursul relativ stabil. Tendinţa curentă pentru acest sub indice pare însă să redevină crescătoare.
• Prima veste relativ pozitivă că avem o reducere semnificativă a costurilor unitare cu forţa de muncă.
• Avem, de asemenea, o evoluţie relativ pozitivă din punctul de vedere al inflaţiei, Din punctul de vedere al inflaţiei pe piaţa forţei de muncă, aşa că multe lucruri se detensionează pe măsură ce activitatea economică încetineşte.
• Avem, în schimb o revenire a investiţiilor în trimestrul unu 2025, după restrângerea abruptă de la sfârşitul anului anterior.
• S-au creat premisele pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi dacă am deschis acest subiect, cred că este esenţial dacă vrem să evităm recesiunea, o accelerare, o creştere a absorbţiei fondurilor europene.
• Balanţa comercială este în continuare în deficit major. Cursul de schimb a fost folosit în trimestrul doi ca o relativă ancoră pentru stabilitatea economică, financiară, diversitatea pieţelor. Am avut episodul din timpul alegerilor prezidenţiale, cu acea ieşire masivă de capitaluri. Am reuşit să stabilizăm şi el este în prezent într-o zonă de echilibru.
• Avem în continuare prima de risc mare, ne-am apropiat relativ de Ungaria. Aşteptările inflaţioniste pe termen scurt au accentuat tendinţa ascendentă pe termen lung.
• Combinația de măsuri trebuie făcută astfel încât să continuăm consolidarea fiscală, să dăm jos inflația și să încercăm să evităm recesiunea. Evitarea recesiunii poate fi făcută prin atragerea mai multor bani europeni.
• Nu cred că anul acesta BNR va modifica dobânda-cheie. Sperăm să nu facem asta. Ar fi bine să avem un grad de coeziune socială care să nu ne oblige să luăm asemenea măsuri. Pentru că aceste decizii fiscale au fost dureroase.
• Avem 3 șocuri majore pe care le vom resorbi dacă evităm efectele secundare. În septembrie vom avea un vârf de 9,6-9,7% a inflației, iar la finalul anului viitor va intra în țintă.
• Nu suntem în recesiune, dar există acest risc. Totul depinde de continuarea programului fiscal.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰