Video Muncim mai mult, dar trăim mai greu. Pensionarii depind de sprijinul copiilor pentru a face față cheltuielilor
Munceşti mai mult, dar parcă banii dispar înainte să apuci să-i numeri? E un sentiment pe care-l trăim lună de lună. În România anului 2026, banii nu mai înseamnă doar confort, ci supraviețuire. De la salariu la salariu, între rate, facturi și prețuri care cresc disproporţional cu veniturile. Pentru mulți, vacanțele devin opționale. Economiile, un lux. Iar al doilea job nu mai pare o soluție care merită epuizarea. Aşa am ajuns să fim pe primul loc în Europa la lipsuri materiale severe. Prin urmare, şi la stres, probleme şi frica de viitor.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google"Cum îi iei, cum îi dai. Deci plângi pe stradă, uite astăzi am luat un milion la mine și nu am luat nimic.", mărturiseşte o pensionară.
La 77 de ani, pentru această femeie, fiecare drum la magazin înseamnă un calcul. Uneori nu reușește nici măcar să cumpere tot ce are nevoie, iar nopțile fără somn au devenit tot mai dese.
"Nu știi ce să mai faci și ți-e rău, dacă nu dormi așa câteva zile ești chiaun. I-am luat copilului ăla ceva că mă întâlnesc cu fiica mea și nu mai am nici de pâine.", adaugă pensionara.
Are noroc, spune ea, că o ajută copiii. Fără sprijinul lor, traiul de la o lună la alta ar fi aproape imposibil. Problemele nu țin însă cont de vârstă. Mulți tineri și adulți activi pe piața muncii spun că, deși muncesc mai mult, simt că trăiesc tot mai greu.
Reporter: Reușiți să economisiți?
Angajată cu două joburi: Nu
Reporter: Nu vă ajung de la o lună la alta?
Angajată cu două joburi: Nu, costurile sunt prea mari, prețurile la alimente, salariile mici
Reporter: Ați încercat să mai aveți un al doilea job?
Angajată cu două joburi: Am avut o dată și nu mai vreau, nu ne mai țin puterile, se simțea ceva atunci, dar era efortul prea mare.
La 25 de ani, Alin este asistent manager și spune că lupta cea mai mare este să țină pasul cu cheltuielile. Job part-time, chirie, facturi și puține șanse reale de economisire.
Tânăr: Îmi tot caut ceva stabil, un full time, dar degeaba. Angajatorii sunt foarte sceptici.
Reporter: Te împrumuți?
Tânăr: Sunt șanse și de genul ăsta
Reporter: Şi e greu să pui la loc?
Tânăr: Este destul de greu.
Reporter: Cei mai mulți bani pe ce se duc?
Tânăr: Pe chirie, alimentație, țigări, că sunt și fumător.
Salariul intră, iar pentru foarte mulți români dispare aproape imediat: rate, utilități, mâncare. În 2026, siguranța financiară nu mai înseamnă confort, ci capacitatea de a trece cu bine de la un salariu la altul.
Este viața a 63% dintre români care spun că, după ce își plătesc facturile lunare, rămân cu foarte puțini bani sau chiar deloc pentru economii ori pentru vacanțe. Cheltuielile înghit peste 85% din veniturile unei gospodării. Practic, din 100 de lei câștigați, peste 85 se duc deja pe rate, utilități sau chirie, arată datele INS.
În aceste condiții, vacanțele devin opționale. Mai bine de jumătate dintre români recunosc că nu își permit nici măcar o săptămână de concediu pe an, mai mulți decât toți ceilalți europeni. Există însă și români care reușesc să pună bani deoparte, dar chiar și ei spun că sentimentul dominant rămâne nesiguranța.
"Cumva sunt și forțată de împrejurări, pentru că sunt avocat și îmi țin singură finanțele și trebuie să plătesc taxe și impozite. Nu se știe niciodată când ai nevoie de ceva, să ai pe ce să pui mâna.", explică o avocată.
Pentru familiile care au copii, calculele sunt și mai stricte. În cazul acestui tată, mâncarea consumă rapid bugetul.
"Încerc să îi împart cum trebuie ca să ne ajungă. Ca să nu necesite să mă împrumut din altă parte, că e foarte greu să îi dai înapoi. Fac cumpărături de obicei la 2 zile, având 2 copii trebuie să le luăm, să le facem mâncare. Pe o săptămână m-ar duce la 400 de lei, 400 ori 4 = 1.600, doar mâncarea, fără hăinuțe, încălțăminte, vine vara, trebuie să schimbăm garderoba.", spune o femeie.
Un comportament financiar îmbrățișat de tot mai mulți români, spun specialiștii. Dacă înainte cumpărau mai relaxat, acum predomină frica de viitor și nevoia de control. Și totuși, ce putem face ca să mai avem ce număra la final de lună?
"Principiul se numește "plătește-te pe tine primul", și anume îți pui deoparte bani pentru obiectivul tău la început de lună, nu la sfârșit când sigur nu mai rămâne nimic. Să-ți faci acel fond de siguranță de 3 luni de cheltuieli, bani de care să nu te atingi decât în situații extreme, important e să te ții de acest lucru. Să-ți faci un buget personal, adică să știi ce bani îți intră în casă și pe ce se duc banii în fiecare lună.", explică Irina Chițu, specialist în educație financiară.
Și astfel se pot economisi 10% lunar. Pentru mulți însă, în continuare, creditul rămâne soluția salvatoare. Împrumuturile nu mai sunt doar pentru investiții mari, ci și pentru cheltuielile de zi cu z
"Din studiile pe care le avem, în următorul an 1 din 5 români urmează să facă un credit de consum
Nu există o educație financiară foarte bogată la noi în țară, iar românii obțin credite impulsiv. Foarte puțin, 17% dintre ei obțin credite pentru un plan pe care urmează să îl aibă în viitorul apropiat.", precizează Cătălin Marin, broker credite.
Stresul banilor nu ne afectează doar portofelul sau somnul, ci și relațiile și liniștea, spun psihologii.
"Dacă acasă banii însemnau ceartă ai învățat că banii sunt frică. Dacă se striga "nu avem", ai învățat că niciodată nu e suficient indiferent de câți faci, aceleași frici, alte sume, de aceea unii fac bani și se simt vinovați, alții nu au și se simt rușinați. Cheltui ca ai, apoi te împrumuți pentru că nu cumperi un produs, ci anestezie, iar anestezia ca orice drog cere doze tot mai mari ca să funcționeze.", spune Radu Bălănescu, psiholog.
Pentru două treimi dintre români, întrebarea nu mai este ce își permit în plus, ci dacă reușesc să țină pasul cu încă o lună de cheltuieli și prea puțină relaxare. Practic: supraviețuire și nicidecum confort.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Înapoi la Homepage
