Video Producem legume şi fructe, dar nu avem unde să le păstrăm. Cât costă închirierea unei hale
Producem legume şi fructe, dar nu avem unde să le păstrăm. Spaţiile de depozitare au rămas, în multe cazuri, doar o promisiune. În realitate, fermierii nu au unde să-şi ducă marfa sau nu-şi permit costurile pe care le cer proprietarii puţinelor silozuri de la noi. Şi uite-aşa ajungem dependenţi de importuri, agricultorii trăiesc din subvenţii, iar noi ne confruntăm cu preţuri mari. Ministrul Agriculturii se gândeşte să limiteze adaosul comercial atunci când inflația depășește 5%.
Anual, o mare parte din producţia de fructe şi legume ajunge la gunoi. Producătorii fie n-au unde să vândă, fie n-au unde să depoziteze marfa. "Posibilităţi nu avem pentru camere frigorifice. Sau pentru depozite amenajate. Dacă ar sta într-un depozit frigorific, cât ar rezista mărul? Cred că până în mai-iunie, 6-7 luni", a declarat Andrei Ionică, producător de fructe. Într-o hală de 70 de metri pătraţi, la mijlocul verii, roşiile coapte ar putea rezista şi două săptămâni. Lăsate afară, la peste 30 de grade, sunt numai bune de aruncat după două zile.
Cât costă închirierea unei hale
"Hub logistic în inima Bucureştiului. Suntem alături de toţi comercianţii să-şi facă punct de vânzare, poate fi şi un centru logistic pt marii producători. Se închiriază pe partea de refrigerate cu preţul de 1.800 de euro pe fiecare lună", a declarat Alexandru Tariuc, CEO Târgul Pucheni. "Trebuia să vindem din maşină direct, călduri f mari, marfa se degradează", a declarat Răzvan Oncescu, producător. În toată ţara, avem în jur de 800 de depozite, iar majoritatea au proprietari turci, nu sunt ale producătorilor români. Ar mai fi nevoie de câteva sute, dar în ultimii ani am auzit doar promisiuni. Depozitele Casei de Comerţ Unirea, de pildă, anunţate încă din 2023, nu există nici acum. Aşa că cine are bani, închiriază un spaţiu privat. Cine nu, se descurcă cum poate.
Lipsa investiţiilor în infrastructura agricolă face ca producţia să fie sezonieră, iar piaţa, dominată de importuri. Importăm şi 60% din legumele pe care le mâncăm. La preţuri mai mari, cu toate intervenţiile statului de-a lungul lanţului comercial. "Ar trebui ca tot ce înseamnă produse agroalimentare, atunci când inflaţia sare de 5-6%, să intre un mecanism de plafonare a adaosului comercial", a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii. Actuala plafonare la alimentele de bază dispare la finalul lunii martie.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
