Producţia mondială de petrol, cea mai mare scădere din istorie. Preţuri record în următoarele săptămâni

Producţia mondială de petrol a coborât cu 10,1 milioane de barili pe zi (mbj) în luna martie, până la 97 de milioane barili zilnic, din cauza războiului din Orientul Mijlociu, aceasta fiind cea mai mare scădere din istorie, a raportat Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), avertizând că pierderile vor fi şi mai mari în aprilie.

În raportul său lunar privind piaţa petrolului, publicat marţi, AIE a indicat că pierderile de producţie din martie, cauzate de conflictul izbucnit pe 28 februarie, odată cu atacurile aeriene americane şi israeliene împotriva Iranului, au totalizat peste 360 de milioane de barili, dar această cifră va creşte la 440 de milioane de barili în aprilie.

La începutul lunii aprilie, blocada aproape totală impusă de Iran Strâmtorii Ormuz a însemnat că doar 3,8 milioane de barili pe zi (mbj) de ţiţei, gaze naturale şi produse rafinate părăseau strâmtoarea, comparativ cu peste 20 de milioane de barili pe zi în februarie, înainte de începerea ostilităţilor. În plus, chiar dacă unele ţări, precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Irak, au deschis rute alternative pentru a exporta o parte din hidrocarburile lor în afara Strâmtorii Ormuz, diminuarea exporturilor de petrol depăşeşte 13 milioane barili pe zi, trebuind să fie compensată parţial prin utilizarea rezervelor în scădere.

În ceea ce priveşte cererea, AIE şi-a revizuit drastic previziunile pentru acest an în scădere şi estimează că, în 2026, consumul global de petrol ar trebui să fie în medie de 104,26 milioane de barili pe zi (mb/z), comparativ cu 104,34 mb/z în 2025. "Se aşteaptă acum ca cererea globală de petrol să coboare cu o medie de 80.000 de barili pe zi în 2026", a declarat AIE, o scădere faţă de raportul său din martie, care prognoza o creştere de 730.000 de barili pe zi.

În al doilea trimestru, consumul este aşteptat să ajungă la 102,07 milioane de barili pe zi (mb/z), reprezentând o diminuare estimată de 1,5 mb/z faţă de anul precedent, cea mai accentuată scădere de când Covid-19 a provocat o reducere bruscă a consumului de combustibil, potrivit AIE, ale cărei previziuni sunt actualizate lunar pe baza condiţiilor economice actuale.

Petrolul va atinge vârfuri de preț în următoarele săptămâni

Directorul AIE, Fatih Birol, a avertizat luni, la Washington, că "luna aprilie ar trebui să fie mai rea decât martie" pentru sectorul energetic, chiar dacă se găseşte o soluţie la război, deoarece, dacă în luna martie piaţa a putut fi aprovizionată de petroliere ce fuseseră încărcate în Golful Persic înainte de izbucnirea conflictului, acest lucru nu se poate întâmpla acum.

"Aceasta este cea mai semnificativă criză energetică din istorie", a avertizat Birol, care a subliniat că situaţia afectează "petrolul şi gazele naturale, dar şi alte mărfuri esenţiale, cum ar fi îngrăşămintele, produsele petrochimice şi heliul".

Deși petrolul Brent a scăzut ușor sub 100 de dolari/baril pe fondul speranțelor de negocieri între SUA și Iran, analiștii avertizează că un vârf al prețurilor este probabil în următoarele săptămâni.

Şi secretarul american al Energiei a avertizat că petrolul va atinge vârfuri de preț în următoarele săptămâni. "Vom vedea prețuri la energie ridicate și poate chiar în creștere, până când prin Ormuz se va relua un trafic naval semnificativ. Probabil în următoarele săptămâni prețurile petrolului vor atinge un vârf", a declarat acestat potrivit CNN. 

Companiile aeriene cer intervenţia UE

În altă ordinei de idei, companiile aeriene europene cer Uniunii Europene măsuri urgente după ce războiul cu Iranul a afectat grav industria aviației, relatează Reuters. Operatorii solicită monitorizarea stocurilor de kerosen, reducerea taxelor și chiar achiziții comune la nivel european. Specialiștii avertizează că o penurie de combustibil ar putea apărea în doar câteva săptămâni.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰