Avertismentul Franței: Nu mai putem elibera petrol din rezerve fără să știm cât va mai dura războiul din Iran

Guvernele nu mai pot să elibereze petrol din rezervele strategice pentru a calma criza provocată de războiul cu Iranul fără să știe cât va mai dura conflictul și cât de grav va deveni a declarat pentru Financial Times Roland Lescure, ministrul francez al Finanțelor.

Întrebat dacă au început discuțiile privind a doua eliberare de petrol din rezervele strategice, el a precizat că subiectul nu a fost pe agenda reuniunii miniștrilor din statele G7, găzduită la Paris la începutul acestei săptămâni, la care a participat și secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent.

"Nu putem elibera din rezerve - care prin natura lor sunt finite - fără să avem claritate asupra duratei și intensității conflictului în acest moment", a spus Lescure. Chiar și după redeschiderea Strâmtorii Ormuz, va dura câteva săptămâni până când livrările de petrol vor ajunge în Europa, Asia și alte regiuni, a mai completat el.  "Acela ar fi momentul în care ar avea sens să luăm în calcul eliberarea rezervelor pentru a asigura tranziția de la faza actuală la următoarea. Circumstanțele necesare nu s-au întrunit încă", a mai spus oficialul francez.

În martie, cele 32 de state membre ale Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) au eliberat împreună 400 de milioane de barili de petrol și combustibili rafinați pentru a reduce deficitul provocat de război. Măsura a contribuit la scăderea prețurilor și la calmarea volatilității pieței, însă aceste rezerve urmează să se epuizeze în următoarele săptămâni.

Astfel de eliberări coordonate sunt decise de statele AIE, dar fiecare țară își poate utiliza independent propriile rezerve strategice. Directorul executiv al AIE, Fatih Birol, a declarat joi că este "în contact frecvent" cu statele membre. El a precizat că agenția, creată după crizele petroliere din anii ’70 pentru gestionarea rezervelor strategice globale, este "pregătită să acționeze imediat", însă "o nouă eliberare de stocuri va depinde de evoluția piețelor și de o decizie comună a tuturor guvernelor membre".

Birol a adăugat că actuala criză energetică este mai gravă decât șocurile petroliere din anii ’70 și războiul din Ucraina "la un loc", dar rezervele de petrol au atenuat şocul. Prețul petrolului a scăzut cu peste 11%, sub 90 de dolari pe baril, după anunțul primei eliberări de petrol din martie, însă ulterior a revenit pe creștere. Joi, cotația Brent, referința internațională, era de 108 dolari pe baril.

Efectele economice ale războiului cu Iranul s-au resimțit la nivel global, prin încetinirea creșterii economice, accelerarea inflației și noi presiuni asupra bugetelor naționale. Comisia Europeană a redus joi prognoza de creștere economică a UE la 0,9% pentru acest an, față de estimarea anterioară de 1,2% din noiembrie. Totodată, executivul european estimează că inflația din zona euro va urca la 3% în acest an, peste prognoza anterioară de 1,9%.

Discuțiile indirecte dintre SUA și Iran pentru încheierea conflictului au loc de la începutul lunii aprilie, însă doar redeschiderea strâmtorii ar pune capăt crizei. Până atunci, economia globală rămâne într-o stare de incertitudine.

Rezerva Federală a SUA şi Banca Centrală Europeană au menținut dobânzile neschimbate la finalul lunii aprilie. "Paradoxul cu care se confruntă băncile centrale astăzi este următorul: avem de-a face în principal cu un șoc care provoacă recesiune sau cu unul care riscă să ducă la stagflație? Iar în acest moment încă nu știm. Fie că vorbim despre stagflație sau recesiune, situația nu este pozitivă, iar întrebarea este dacă vor exista sau nu efecte secundare", a declarat Lescure.

În timpul pandemiei și după invadarea Ucraina, Franța a oferit ajutoare masive pentru a proteja populația și economia. Acum însă, guvernul este mai precaut pentru că deficitul bugetar a ajuns la 5,1% din PIB. Inițial, Parisul a oferit doar 470 de milioane de euro ajutoare pentru persoanele cu venituri mici și sectoarele cele mai afectate. Ulterior, a mai adăugat 710 milioane de euro. 

În același timp, economia franceză a încetinit: economia a stagnat în primul trimestru, șomajul a crescut la 8,1%, statul plătește dobânzi mai mari la datorii, iar încasările din taxe sunt mai mici decât se estima. Parisul și-a redus prognoza de creștere economică pentru 2026 la 0,9%, de la 1%.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage