Video România, aproape să piardă 10 miliarde din PNRR. Noi eşecuri, după metroul din Cluj şi achiziţia a 12 trenuri cu hidrogen

Guvernul are timp să depună la Bruxelles cel mult 3 cereri de plată până în august 2026, moment în care ar fi trebuit să fie implementate reformele din toate cele 10 solicitări. Asta înseamnă peste 10 miliarde de euro pierdute. Momentan, s-a ajuns de abia la cererea 3, care este și ea blocată din cauza numirilor în companiile de stat, făcute netransparent, şi a nereformării sistemului pensiilor speciale.

"20 de miliarde de euro care ar trebui absorbiţi, nu avem cum să depunem un număr mai mare de 3 cereri de plată, cu siguranţă procentul de 100% este posibil să nu fie atins", a declarat Marcel Boloş, ministrul Proiectelor Europene.

O delegație a Comisiei Europene a venit săptămâna aceasta în inspecţie la Bucureşti pentru a vedea stadiul implementării reformelor. Guvernanții vor să renegocieze PNRR-ul și să renunțe la unele investiții. Modernizarea căii ferate Arad-Timisoara-Caransebeş ar putea pierde finanţarea europeană, iar banii s-ar putea duce spre finalizarea Autostrăzii Moldovei. Probleme sunt şi la investiţiile din energie. 

Vezi și

România, aproape să piardă 10 miliarde din PNRR

"Producţia de hidrogen, acolo sunt întârzieri. Centralele pe gaz la Râmnicu Vâlcea nu s-a demarat investiţia. La Craiova nu s-au prezentat ofertanţi la prima licitaţie. Există vreo şansă să termini o centrală în mai puţtin de 1 an jumătate? Tehnic vorbind e greu spre imposibil, dar ce variante avem", a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.  

Şi Metroul de la Cluj a pierdut finanţarea din PNRR. România renunță şi la achiziția a 12 trenuri cu hidrogen. 

"Practic nu ne-am făcut temele când a trebuit şi renunţăm la nişte bani gratuiţi, nişte bani foarte ieftini când vedem la ce rate ne împrumutăm noi pe pieţele externe", a declarat Adrian Codîrlaşu, preşedinte CFA. 

29 de miliarde de euro am putea atrage în total prin PNRR, însă România a încasat doar 9 miliarde, din care jumătate nu au fost folosiţi. Pierderea banilor europeni înseamnă un deficit bugetar mai mare și posibilitatea ca agențiile de rating să retrogradeze țara noastră la "junk"- adică nerecomandată investițiilor.

"În primul rând va fi un impact în cursul euro, o să crească pentru că o să intre mai puţini euro în România. Neintrând euro şi nefiind investiţii, o să se diminueze şi economia pentru că nu vom avea fluxul monetar care să împingă economia", a declarat Radu Georgescu, economist.

Pe 4 iunie, Comisia Europeană va analiza dacă Guvernul se va încadra anul acesta în ținta de deficit bugetar de 7% și va cere, cel mai probabil, măsuri fiscale mai dure.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰