Video Românii simt din plin costul ridicat al traiului în 2026: "În vacanţe nici nu mai mergem"
Muncim şi opt luni pe an ca să plătim taxe şi impozite şi doar patru luni pentru noi. Este concluzia analiştilor, care subliniază că povara dărilor a devenit sufocantă atât pentru populaţie, cât şi pentru firme în 2026. Avem cele mai mari taxe pe muncă din Europa şi, la polul opus, stăm cel mai rău la colectarea TVA-ului şi a impozitului pe profit.
"De acum, de la începutul anului şi până la vară, cel puţin până în luna iunie, vom munci doar ca să ne plătim taxele şi impozitele şi ca să acoperim cheltuieli de bază legate de locuinţă şi de maşină. Printre care locul de parcare, taxa de salubrizare, RCA ul şi rovignieta, carburanţii sau abonamentele la serviciile de transport. Toate acestea înseamnă într-o lună jumătate din veniturile unei familii care câştigă împreună salariul mediu pe economie", a transmis Greta Neagu, reporter Observator.
Să presupunem că acest cuplu are un venit lunar de 18.300 de lei brut. După reţinerea impozitului de 10% şi a contribuţiilor pentru pensie şi sănătate - suma aproape se înjumătăţeşte, pentru că la stat ajung din start 7.600 de lei doar din taxele pe cele două salarii medii.
"În România avem unele dintre cele mai mari contribuţii pe salarii, către bugetele de asigurare pentru pensii şi sănătate. Avem un impozit mic, dar contribuţii mari", a afirmat Andreea Nica, analist financiar.
Dările lunare care îți golesc buzunarul: de la salubrizare la carburanți
La un calcul simplu, impozitul auto, impozitul pe locuinţă, vignieta, asigurarea obligatorie pentru maşină, locul de parcare, taxa de salubrizare şi carburanţii - înseamnă o cheltuială lunară de peste 1.100 de lei. Cuplul mai rămâne, astfel, cu 9.591 de lei. Practic, peste jumătate din salariile brute ale familiei se duc lună de lună doar pe dări.
La asta se adaugă şi alte costuri din TVA și din accizele de pe ţigări şi băuturi alcoolice care duc taxarea la un nivel şi mai ridicat.
Când tragi linie: doar 4 luni din an muncești pentru tine
"Când tragem linie la final de an - la modul realist, că nimeni nu-şi face acest calcul, constatăm că noi am muncit patru luni de zile pentru noi şi restul anului am muncit pentru statul român, asta într-un caz fericit. Din punct de vedere tehnic acest lucru este foarte covârşitor, acest lucru este extrem de covărşitor pentru orice om", a spus Robert Croitoru, specialist în fiscalitate.
"Este o perioadă foarte grea, să ştiţi. Pentru majoritatea. În vacanţe nici nu mai mergem", a mărturisit un domn.
"A crescut mult indignarea, a crescut frustrarea la nivelul companiilor şi populaţiei; oamenii nu mai acceptă aceste taxe mari. Resimţim o scădere a puterii de cumpărare, am văzut din 2025- consumul se restrânge", a mai spus Andreea Nica.
Preşedintele Nicuşor Dan spune că nu şi-a dorit creşterea taxelor în 2026.
"Bineînţeles că mie mi-ar fi plăcut să nu crească nicio taxă, chiar să scadă, dar... Nu vreau să intru foarte mult în... E o chestiune care ţine de Guvern şi nu vreau nici să apăr, nici să acuz taxele astea. Eu am o maşină pe care n-am mutat-o de la Făgăraş la Bucureşti şi încă nu mi-a venit decizia pentru ea", a declarat preşedintele României.
"În 2026 ar trebui să vedem eforturi din partea statului. Statul trebuie să îşi administreze companiile pe care le deţine mult mai eficient, trebuie să îşi reducă aceste costuri pe care le are", a spus Andreea Nica, analist financiar.
Taxe mai mari, colectare slabă
Specialiștii spun că mărirea taxelor nu înseamnă automat că statul va strânge mai bine banii. De fapt, România e pe primul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de TVA neîncasat și tot pe primul loc la impozitul pe profit care nu se colectează, arată rapoartele Comisiei Europene.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
