Galerie foto Subiectele la română, simulare Bacalaureat 2025. Ce au avut de rezolvat elevii de clasa a 12-a, profilul uman şi real

UPDATE 9.00 - Proba scrisă la limba română din cadrul simulării examenului de Bacalaureat 2025 a început. Circa 123.000 de elevi susţin testarea în 1.318 unități de învățământ.

Simularea la Bacalaureat pentru elevii clasei a XII-a reprezintă un exercițiu important în pregătirea pentru examenul final, oferindu-le oportunitatea de a se familiariza cu structura subiectelor și cu regulamentul de desfășurare a probelor. Pentru anul 2025, ministerul Educației a stabilit un calendar și o serie de proceduri menite să asigure desfășurarea optimă a acestei evaluări. Vezi aici ► ghidul informativ privind evaluarea digitalizată a lucrărilor 

Disciplinele la care se organizează Simularea la Bacalaureat pentru absolvenții clasei a XII-a, în anul școlar 2024 - 2025, sunt: limba și literatura română - proba E)a), limba și literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale) - proba E)b), matematică, istorie - proba E)c), fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare și comunicare, psihologie, economie, sociologie și filosofie - proba E)d).

Vezi aici ► programele valabile pentru simularea Bacalaureatului 2025

Elevii de clasa a XII-a încep simularea examenului de Bacalaureat 2025 pe 24 martie cu proba la limba și literatura română. Testările vor continua cu proba obligatorie a profilului, pe 25 martie, iar pe 26 martie se va desfășura proba la alegere a profilului și specializării. Joi, 27 martie, va avea loc proba scrisă la limba și literatura maternă. Rezultatele vor fi comunicate doar elevilor, pe 8 aprilie, și vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ liceal prin discuții cu elevii, ședințe cu părinții, precum și în cadrul consiliilor profesorale. Obiectivul urmărit: adoptarea celor mai potrivite măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare în perspectiva examenului din sesiunile iunie și iulie - august 2025. Notele nu vor fi trecute în catalog, însă, prin excepție, la solicitarea scrisă a elevului/a părintelui, acestea pot fi consemnate în catalog. La această simulare, care se va desfășura în 1.318 unități de învățământ liceal, sunt așteptați să participe circa 123.000 de elevi.

Subiecte la limba română de la simulare Bacalaureat 2025

Proba la limba și literatura română începe la ora 9:00, moment în care, în fiecare sală, vor fi distribuite subiectele. Accesul elevilor în săli este permis până la ora 8:30. Timpul destinat elaborării unei lucrări este de trei ore din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui candidat. Lucrările vor fi evaluate folosindu-se platforma de evaluare digitalizată.

Ministrul Educației a anunțat că subiectele la română sunt elaborate pe baza conţinuturilor şi competenţelor asociate acestora, conform programelor.

Programele pentru simularea probelor scrise ale examenului de Bacalaureat în anul școlar 2024 - 2025 sunt disponibile ► aici 

Subiectele și baremele de evaluare pentru probele scrise din cadrul simulării examenelor naționale din acest an şcolar sunt publicate zilnic, la ora 15:00 (după încheierea fiecărei probe) ► aici 

Subiectele pentru proba scrisă la română se elaborează de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare şi se stabilesc ţinându-se seama de următoarele criteri:

a) să fie în concordanţă cu programele şcolare şi cu programele de bacalaureat, aprobate şi publicate de MECTS;

b) să fie proiectate astfel încât tratarea lor să valorifice capacitatea candidaţilor de analiză, de sinteză, de generalizare şi abstractizare din partea candidaţilor;

c) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului programelor de bacalaureat, pentru a fi tratate în timpul stabilit, să solicite demonstrarea competenţelor prevăzute în aceste programe;

d) să permită tratarea lor în timpul acordat candidaţilor pentru rezolvare la probele scrise: 3 ore.

Conținuturi română, simulare Bacalaureat 2025

PROFIL REAL

1. Utilizarea corectă si adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

1.1. Utilizarea adecvată, a strategiilor si a regulilor de exprimare orală în monolog si în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente si personalizate, adaptate unor situaţii de comunicare diverse

– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului si în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor si a opiniilor privind texte literare si nonliterare, filme artistice si documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) si la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)

– reguli si tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) si la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare si contraargumentare în dialog

– stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare

– rolul elementelor verbale, paraverbale si nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.

1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare si a formelor exprimării scrise compatibile cu

situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse

- reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, așezare în pagină, lizibilitate)

– relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, știri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată și oficială; cerere, proces verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail)

– exprimarea reacţiilor și a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) și nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat

– normele citării

– normele limbii literare la nivelurile: ortografic și de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

1.3. Identificarea particularităţilor și a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte

– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon

– expresivitatea în limbajul comun și în limbajul poetic

1.4. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise

– texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare,

– memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, știinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului

– sens denotativ și sensuri conotative

– elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul

– ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr

– scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.

– reacţiile receptorului: cititor, ascultător

1.5. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în producerea și în receptarea diverselor texte orale și scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului 

– componentele și funcţiile actului de comunicare

– niveluri ale receptării și producerii textelor orale și scrise: fonetic, ortografic și de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal și paraverbal

– normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic și de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

– tipuri textuale și structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ

– discursul politic, discursul publicistic

– rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere

– rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere și de închidere a contactului verbal în monolog și în dialog

2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune și de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea textelor literare și nonliterare

2.1. Identificarea temei și a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere

– temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume

– genuri literare: epic, liric, dramatic

– modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite

2.2. Identificarea și analiza principalelor componente de structură, de compoziţie și de limbaj specifice textului narativ 

– particularităţi ale construcţiei subiectului în  textele narative

– particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/secvenţe narative, tehnici narative

– instanţele comunicării în textul narativ

– construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje

– tipuri de perspectivă narativă

– specii epice: basm cult, nuvelă, roman

– registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului

– stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber

2.3. Identificarea și analiza principalelor componente de structură și de limbaj specifice textului dramatic 

– particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic

– particularităţi ale compoziţiei textului dramatic

– modalităţi de caracterizare a personajelor

– registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului

– specii dramatice: comedia

– creaţie dramatică și spectacol

– cronica de spectacol

2.4. Identificarea și analiza elementelor de compoziţie și de limbaj în textul poetic 

– titlu, incipit, relaţii de opoziţie și de simetrie, elemente de recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică

– sugestie și ambiguitate

– imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie

– poezie epică, poezie lirică

– instanţele comunicării în textul poetic

2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte

– viziune despre lume, teme și motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare

– limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orală)

2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori și a propriei experienţe de lectură

– lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă și de lectură

3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare 

3.1. Identificarea și explicarea relaţiilor dintre operele literare și contextul cultural în care au apărut acestea

– trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere

3.2. Construirea  unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea și relaţionarea cunoștințelor asimilate

a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada pașoptistă; criticismul junimist)

b. curente culturale/literare în secolul al XIX-lea –începutul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul)

c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic și al experienţei; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică și de viziune; curente culturale/literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism; identitate culturală în context european)

4. Argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare și nonliterare studiate sau la prima vedere 

– construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri și tehnici argumentative în texte literare și nonliterare, scrise sau orale

– logica și coerenţa mesajului argumentativ

4.2. Argumentarea unui punct de vedere faţă de o problematică pusă în discuţie  

– verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare

– construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ

4.3. Compararea și evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi proprii 

– interpretări și judecăţi de valoare exprimate în critica și în istoria literară

– eseul structurat, eseul liber

PRECIZĂRI PRIVIND COŢINUTURILE PROGRAMEI 

a. LITERATURĂ

Autori canonici: 

• Mihai Eminescu

• Ion Creangă

• I.L. Caragiale

• Ioan Slavici

• G. Bacovia

• Lucian Blaga

• Tudor Arghezi

• Ion Barbu

• Mihail Sadoveanu

• Liviu Rebreanu

• Camil Petrescu

• G. Călinescu

Notă: Conform programei școlare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât și altor autori studiaţi. Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa școlară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei românești despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie și teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală și stilistică) menţionate în programă.

Tematica studiilor de caz și a dezbaterilor din programele școlare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale și scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora. 

b. LIMBĂ ȘI COMUNICARE

Conţinuturile de mai jos vizează:

- aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice și folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;

- aplicarea cunoștinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.

Niveluri de constituire a mesajului ivelul fonetic 

- pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul

- cacofonia; hipercorectitudinea

- pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)

Nivelul lexico-semantic  

- variante lexicale; câmpuri semantice

- erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică

- derivate si compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale

- relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)

- sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)

- unităţi frazeologice (locuţiuni si expresii)

- câmpuri semantice si rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise si orale

- sensul cuvintelor în context; sens denotativ si sens conotativ

Nivelul morfosintactic

- forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului

- elemente de acord gramatical (între predicat si subiect – acordul logic, acordul prin atracţie; acordul  atributului cu partea de vorbire determinată)

- elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)

Nivelul ortografic si de punctuaţie

- norme ortografice si de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie si de punctuaţie)

- rolul semnelor ortografice si de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise

Nivelul stilistico-textual 

- registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare

- coerenţă si coeziune în exprimarea orală si scrisă

- tipuri de texte si structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ

- stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare

- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon

- stil direct, stil indirect, stil indirect liber

- rolul figurilor de stil si al procedeelor artistice în constituirea sensului

- rolul elementelor arhaice si regionale în receptarea mesajelor.

Lista conținuturilor la limba română, simulare Bacalaureat 2025 - PROFIL UMAN poate fi consultată ► aici 

Vezi aici ► MODELE DE SUBIECTE Bacalaureat 2025

PROFILUL REAL