Ziua Învăţătorului, 5 iunie. Cine a fost Gheorghe Lazăr

Elevii, profesorii şi personalul din învăţământ vor avea zi liberă miercuri, pe 5 iunie 2025, cu prilejul Zilei Învăţătorului.

Ziua Învăţătorului este sarbătorită pe 5 iunie în România

Ziua Învăţătorului este marcată în fiecare an pe 5 iunie, data de naştere a marelui dascăl Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc. 

Potrivit actului normativ, Ziua Învățătorului este sărbătorită în toate unitățile de învățământ de stat, particulare și confesionale din sistemul românesc, iar Ministerul Educației și alte instituții abilitate ale statului acordă premii, distincții, medalii și titluri onorifice cadrelor didactice și elevilor, pentru merite deosebite. De asemenea, în toate unitățile de învățământ au loc manifestări menite să pună în valoare tradiția și împlinirile școlii românești.

Datele de 5 octombrie, Ziua Mondială a Educației și 5 iunie, Ziua Învățătorului au fost introduse și marcate distinct în structura anului școlar 2013-2014, conform unei decizii luate, la 3 iunie 2013, de ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie, și de cei doi lideri ai sindicatelor din învățământul preuniversitar, Simion Hăncescu, de la Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Marius Nistor, de la Federația Sindicatelor din Educație ''Spiru Haret''.

Este zi liberă pentru cadrele didactice şi elevi

Instituită de mai mult de un deceniu de reprezentanţii Ministerului Educaţiei, Ziua Învăţătorului este sărbătorită pe 5 iunie, iar cum 5 iunie pică anul acesta într-o zi de joi, toţi cei implicaţi în mod direct sau indirect ar urma să se bucure de o zi liberă.

Totuşi, nu este exclus ca diferite instituţii sau unităţi de învăţământ din întreaga Românie să organizeze diferite evenimente prin care să marcheze în mod special ziua respectivă.

Cine a fost Gheorge Lazăr, născut pe 5 iunie

Ziua Învăţătorului este sărbătorită pe 5 iunie, iar Ziua Mondială a Educaţiei este sărbătorită pe 5 octombrie. S-a stabilit ca Ziua Învăţătorului să fie sărbătorită pe 5 iunie pentru că 5 iunie reprezintă data naşterii lui Gheorghe Lazăr, pedagog considerat întemeietorul învăţământului românesc modern şi care a trăit în perioada 1779-1823.

Gheorghe Lazăr a fost un pedagog, teolog, traducător și inginer român, considerat fondatorul învățământului în limba română din Țara Românească. În 1818 a înființat în București prima școală cu predare în limba română, Școala de la Sfântul Sava.

Data nașterii acestui părinte al învățământului bucureștean este controversată. Istoricul Ștefan Lupșa conchide că Gheorghe Lazăr s-ar fi născut la 9 ianuarie 1782, bazându-se pe un protocol care menționează nașterea sa la acea dată. După alți autori, data nașterii sale ar fi 5 iunie 1779.

Fiu de țăran liber, Gheorghe Lazăr a urmat scoala primară la Avrig avându-l ca dascăl pe Ioan Barac apoi a studiat la Liceul Piarist din Cluj, ale cărui cursuri le-a urmat între 1798-1805. Excepție a făcut anul 1802, în care a urmat cursurile Liceului Catolic din Sibiu. După obținerea bacalaureatului la Cluj obține o bursă plătită de Biserica Ortodoxă, din fondul sidoxial pentru a studia la Viena în vederea urmării unei cariere ecleziastice. La Viena a urmat studii superioare de filozofie, istorie și de științe fizico-matematice. Ulterior a studiat și teologia. Întors în Transilvania, la Sibiu, a fost hirotonit diacon și a obținut un post la Școala teologică ortodoxă. A tradus în limba română o serie de lucrări cu caracter pedagogic și chiar un manual de pedagogie.

În anul 1815 Gheorghe Lazăr a candidat la funcția de episcop al Episcopiei Aradului, dar mitropolitul Ștefan Stratimirovici s-a opus numirii sale, astfel încât scaunul episcopal al Aradului a rămas vacant până în 1828.

Gheorghe Lazăr s-a aflat în conflict cu episcopul Vasile Moga care, fiind un adept al învățământului în limba slavonă, a împiedicat activitatea culturală a lui Lazăr, interzicându-i tipărirea manualelor în limba română. În urma unui proces disciplinar, la sfârșitul anului 1815 guvernatorul Transilvaniei l-a destituit pe Gheorghe Lazăr din funcție, punându-l sub supravegherea autorităților polițienești. Aceasta l-a determinat ca în 1816 să treacă munții și să se stabilească la București, unde și-a câștigat existența mai întâi ca profesor particular.

În Țara Românească Gheorghe Lazăr se manifestă ca promotor al ideii de înființare a unei școli românești la cel mai înalt nivel științific posibil pe atunci, într-o vreme în care învățământul se desfășura în limba greacă. Sprijinit de Iordache Golescu și Constantin Bălăceanu, a trebuit să ducă o muncă intensă cu cei care susțineau că limba română este prea săracă pentru a exprima adevărurile științei.

La 24 martie 1818, obținând aprobarea pentru înființarea școlii românești, și-a început activitatea într-un local impropriu din centrul capitalei, la Sfântul Sava. La început, elevii săi erau băieți de mici meseriași, târgoveți și dascăli, pentru că odraslele boierești frecventau în continuare școala grecească. Noua instituție a devenit curând principalul focar de consolidare și difuzare a culturii românești. Din prima generație de elevi au făcut parte, printre alții, Petrache Poenaru, Daniel Tomescu, Simion Marcovici și alții.

Școala de la Sfântul Sava este cel mai vechi institut educațional din București cu predare în limba română. În trecutul acestei instituții apare figura marcantă a lui Gheorghe Lazăr, răspânditor de cultură într-o epocă în care aceasta era considerată un apanaj al păturilor sociale înstărite. Cursurile pe care le-a ținut în limba română, în timp ce limba greacă părea să fie evitată de clasele sociale superioare, au produs o puternică impresie.

După cum susține Dora d'Istria, potrivit Wikiepdia, "Lazăr spunea auditorilor săi că nu spre Orient trebuiau să-și întoarcă privirile ci spre această antică Ausonia, de unde au provenit glorioșii veterani ai generosului Traian". Atunci când cartea era o raritate și, de multe ori, în limbi necunoscute de popor, Gheorghe Lazăr a tradus și a scris cărți în limba română, fapt care a deschis noi orizonturi pentru un mare număr de români. La școala lui Lazăr au venit și copii de prăvăliași, și copiii oamenilor de la marginea orașului, iar el i-a învățat cu dragoste tainele științelor matematice și ale filozofiei, în limba lor maternă

În timpul Revoluției din 1821, Gheorghe Lazăr și elevii săi au trecut de partea lui Tudor Vladimirescu, ajutând la fortificarea taberei de la Cotroceni și învățându-i pe panduri să mânuiască armele și să se apere.Format:Dubious Se pare că Gheorghe Lazăr era pentru Tudor Vladimirescu un om de încredere și de mare necesitate, fapt pentru care inginerului Gheorghe Lazăr trebuiau să i se pună la dispoziție o mie de oameni pentru metereze. De altfel, documentele vorbesc despre activitatea inginerească a dascălului, concretizată prin unele din lucrările sale rămase nu numai în București: ridicarea topografică a Moșiei Obislavu din Dâmbovița sau a Moșiei Fântânele din Prahova. Documentațiile acestora s-au păstrat la Arhivele Statului din București.

Ultimii ani din viaţa lui Gheorghe Lazăr

Colaborarea sa cu revoluționarii i-a atras mai târziu persecuția din partea autorităților. Gheorghe Lazăr se întoarce bolnav în satul natal, Avrig, unde se stinge din viață în ziua de 17 septembrie 1823. A fost înmormântat în curtea bisericii ortodoxe din Avrig, în imediata vecinătate a casei natale. La mai bine de un secol mai târziu, în anul 1934, Școala militară de ofițeri de infanterie din Sibiu a reamenajat mormântul său.

Structura anului şcolar 2024-2025

• modulul 1 de cursuri - de luni, 9 septembrie 2024, până vineri, 25 octombrie 2024
• vacanţa de toamnă - de sâmbătă, 26 octombrie 2024, până duminică, 3 noiembrie 2024
• modulul 2 de cursuri - de luni, 4 noiembrie 2024, până vineri, 20 decembrie 2024
• vacanţa de iarnă - de sâmbătă, 21 decembrie 2024, până marţi, 7 ianuarie 2025
• modulul 3 de cursuri - de miercuri, 8 ianuarie 2025, până vineri, 7 februarie 2025, respectiv vineri, 14 februarie 2025, sau vineri, 21 februarie 2025, după caz, la decizia Inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti
• vacanţa de schi - o săptămână, la decizia Inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, în perioada 10 februarie - 2 martie 2025
• modulul 4 de cursuri - de luni, 17 februarie 2025, respectiv luni, 24 februarie 2025, sau luni, 3 martie 2025, la decizia Inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, după caz, până joi, 17 aprilie 2025
• vacanţa de primăvară - de vineri, 18 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie 2025
• modulul 5 de cursuri - de luni, 28 aprilie 2025, până vineri, 20 iunie 2025
• vacanţa de vară - de sâmbătă, 21 iunie 2025, până duminică, 7 septembrie 2025.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰