Video Ce este psihoza ChatGPT şi cât de mari sunt de fapt riscurile: "E foarte trist, este prea mult"
Suntem tot mai singuri şi izolaţi. Ieşim tot mai rar în oraş, evităm conversaţiile telefonice şi ne dedicăm tot mai mult timp ecranelor. Când reţelele de socializare ne plictisesc, apelăm la ChatGPT, noua tehnologie bazată pe Inteligenţa Artificială care are răspunsuri la orice. Românii sunt printre cei mai curioşi utilizatori din Europa, mai ales pe teme precum sănătate, relaţii şi nutriţie. Fenomenul a fost numit psihoza ChatGPT. Cercetătorii spun că astfel de conversaţii virtuale sunt foarte periculoase şi pot contribui la apariția sau agravarea unor tulburări psihice severe.
Cum slăbesc rapid, ce înseamnă dacă mă doare capul, ce pot să iau pentru gastrită sau de ce mă respinge partenerul. Sunt doar câteva dintre cele mai frecventre întrebări adresate de români pe ChatGPT. În medie, un singur utilizator stă de vorbă cu inteligenţa artificială între 5 şi 30 de minute pe zi. Dar sunt şi cazuri în care conversaţiile durează chiar şi câteva ore.
"Este foarte trist ceea ce se întâmplă, este prea mult. Trebuie să gândim şi raţional, cu creierul nostru, şi să luăm noi propriile decizii", crede un trecător.
- Reporter: Ai folosit vreodată AI să îţi dea sfaturi?
- Român: Da, la început, şi îmi pare rău. E dăunător şi îţi prăjeşte creierul. Îngrozitor, mi se pare că ar trebui să existe nişte reglementări cu inteligenţa artificială şi să nu folosească oricine, să existe nişte limite că nu este în regulă deloc.
Potrivit cercetătorilor universitari care au analizat fenomenul, persoanele vulnerabile din punct de vedere psihic ar putea confunda conținutul generat de AI cu propriile gânduri. În cazuri izolate, s-a ajuns şi la suicid. Fenomenul este cu atât mai greu de diagnosticat cu cât implică o tehnologie relativ nouă, greu de reglementat.
Potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie, 1 din 5 utilizatori vulnerabili psihic a raportat stări accentuate de confuzie sau episoade psihotice după conversații cu un chatbot. Specialiștii avertizează că AI-ul, folosit greșit, poate întări convingeri delirante și recomandă supravegherea utilizării în rândul persoanelor cu afecțiuni mintale.
"Interacţiunea cu acest produs este gândită astfel încât noi să dorim să revenim şi să cerem ajutorul, să se creeze un oarecare grad de dependenţă. Încep să apară din ce în ce mai multe persoane în cabinet care spun că au început să lucreze, au testat inteligenţa artificială pentru soluţii concrete şi într-un fel poate să fie de ajutor. Problema este că dacă ne bazăm mai mult decât trebuie pe un astfel de program riscăm să pierdem esenţa, pentru că conexiunea reală şi experienţa unui terapeut valorează mult mai mult", a explicat Alexandru Aricescu, psihiatru.
ChatGPT, creat inițial ca un instrument de conversație și asistență, devine pentru mulți un fel de prieten ideal sau chiar terapeut: nu judecă, nu obosește și este disponibil 24 de ore din 24.
"Este un real pericol pentru oamenii care folosesc ChatGPT să cadă pradă acestor idei delirante în privinţe pe care el le poate cauza. Şi este foarte uşor ca vorbind cu ChatGPT să îţi fie validate anumite idei care te pot pune în pericol", spune Andreea Iancu, psiholog.
Reprezentanții companiei care a creat ChatGPT au precizat în repetate rânduri că aplicația nu este destinată să ofere sfaturi medicale sau psihologice și că este doar un instrument conversațional. Cu toate acestea, în lipsa unor reglementări clare și a unei educații digitale solide, riscul ca oamenii să interpreteze greșit interacțiunile cu AI-ul rămâne ridicat.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
