Antena

Ce îşi doresc românii în 2026. Mari diferenţe între votanţii AUR şi cei ai PNL sau USR

Creşterea veniturilor, crearea de locuri de muncă şi încheierea războiului din Ucraina se află în topul aşteptărilor românilor pentru 2026, conform BAROMETRULUI Informat.ro - INSCOP Research, ediţia a VII-a, realizat în perioada 12-15 ianuarie.

de Redactia Observator

la 28.01.2026 , 11:43

Care sunt aşteptările românilor pe anul 2026 - Sursa: Profimedia

Întrebaţi care este cel mai important lucru pe care ar dori să îl vadă realizat în anul 2026, 15.6% dintre respondenţi menţionează creşterea veniturilor, 15.6% crearea de locuri de muncă, iar 15% încheierea războiului din Ucraina.

Creşterea veniturilor, crearea de locuri de muncă şi încheierea războiului din Ucraina, în topul dorinţelor

Aleg stabilizarea preţurilor şi reducerea inflaţiei - 14.7%, combaterea corupţiei - 14.5%, şi îmbunătăţirea sistemului de sănătate - 10.3%. 7.7% indică îmbunătăţirea sistemului de educaţie, 1.6% creşterea siguranţei şi a ordinii publice, iar 0.7% protejarea mediului şi combaterea schimbărilor climatice. 4.2% nu ştiu sau nu răspund.

Articolul continuă după reclamă

Menţionează creşterea veniturilor populaţiei în special: votanţii AUR, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic.

Crearea de locuri de muncă este indicată mai ales de către: votanţii AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic şi din mediul rural.

Votanţii AUR, creşterea veniturilor populaţiei, votanţii PSD şi PNL, încheierea războiului cu Ucraina, USR - combaterea corupţiei

Votanţii PSD şi PNL, respectiv persoanele de peste 60 de ani aleg într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei încheierea războiului cu Ucraina. Mai ales votanţii PNL şi USR, persoanele cu educaţie superioară şi locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare menţionează combaterea corupţiei drept o prioritate pentru anul 2026.

Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Metoda de cercetare a fost interviu prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.