Video Ce produse româneşti preferă oamenii, în funcţie de regiunea unde locuiesc. Unele mituri nu se confirmă
Legumele şi verdeţurile româneşti sunt vedetele coşului de cumpărături. Vrem să mâncăm autohton şi alegem tot mai multe alimente de la producători locali. Iar asta se vede în cifre. Un studiu recent arată că preferinţele regionale ale românilor nu corespund întotdeauna cu miturile consacrate. De exemplu, prazul se mănâncă mai degrabă în Caraş Severin decât în Oltenia!
În supermarketuri au început să apară tot mai multe etichete româneşti. Cele mai vizibile le regăsim la raionul de legume-fructe, pentru că vrem să ne bucurăm de gustul din grădina bunicii şi la noi acasă.
În ultimul an, la raionul de legume-fructe, vedeta incontestabilă a fost morcovul, care s-a regăsit în peste un milion de coşuri şi costă acum 4 lei pe legătură. Dacă vorbim despre verdeţuri, în peste 700.000 de cazuri s-a ales pătrunjelul românesc, care se vinde acum cu un leu pe legătură, şi bineînţeles, nu putem uita de castraveţii româneşti, care sunt la mare căutare în această perioadă. Costă 4,5 lei pe kilogram.
"La calitate mă uit cam tot ce se poate cumpăr cu etichetă românească", spune un cumpărător. "Avem peste 1500 de producători care ne livrează în magazinele noastre. Trendul există şi tocmai pentru ca în sezon să avem până la 100% produse locale pe rafturile magazinelor. În extrasezon încercăm să acoperim un procent cât mai ridicat", spune Gabriela Luca, manager marketing supermarket.
Şi în supermarketurile online se face coadă la tot ce e românesc. Retailerii şi-au făcut stoc mai mare ca să facă faţă cererii. "Avem o creştere de aproximativ 30% în rândul producătorilor locali care sunt înregistraţi pe platforma noastră, de la an la an şi vedem şi un interes crescut în rândul fructelor şi legumelor bio. Avem vânzări foarte bune pe mure, zmeură, afine, acum în sezon pepene galben şi roşu, cireşe", spune Victor Ciocan, manager de aprovizionare supermarket online.
Există şi etichete înşelătoare
Specialiştii ne recomandă să fim atenţi totuşi la etichete, pentru că unele pot fi înşelătoare. "În realitate, nu găsim întotdeauna în oferta de pe piaţă acele produse care să nu fie stropite, care să fie de calitate. Există un control al calităţii foarte strict, există nişte reglementări care absolut orice furnizor trebuie să le respecte. Trebuie să ne asigurăm că sursa din care provin acestea este una de încredere", spune Elena Filip, specialist în retail.
"Acea etichetă românească să fie chiar reală! Pentru că am întâlnit foarte multe produse cu etichetă românească lipită deasupra. Asta nu ne face cinste deloc. Sunt ale noastre! Nu aş îngădui să ni le ia cineva!", spune un client.
Nici miturile urbane nu mai sunt ce au fost! Prazul oltenesc se consumă mai mult în Caraş-Severin, iar covrigii de Buzău se găsesc mai degrabă în coşurile locuitorilor din Olteniţa şi Călăraşi. Lista poate continua şi cu mezeluri sau condimente.
"Salamul de Sibiu se vinde cel mai bine în judeţele Sălaj şi Iaşi, cârnaţii de Pleşcoi, recunoscuţi în zona Buzăului, au cele mai mari vânzări în Teleorman şi Mehedinţi. Peştele este cel mai cumpărat în judeţele Harghita şi Arad, nu la malul mării. Un mit confirmat este acela că românii adoră combinaţia clasică brânză cu roşii, aceste două produse se cumpără foarte des împreună", a declarat Mihai Lazăr, specialist în retail.
8 din 10 români aleg produsele şi în funcţie de dorinţa de a susţine producătorii locali.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
