Video Cum s-a schimbat Paștele în România: "Mergeam din casă în casă, ne dădeau ouă. Acum e o grabă totală"
E clar, vremea nu respectă tradiţia. Şi pentru mulţi dintre noi e tot mai greu să facem asta... mai ales acum în Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Este momentul în care preoţii recomandă post, rugăciune, spovedanie. Unii dintre noi reuşesc. Cei mai mulţi ne pierdem însă într-o cursă pentru cumpărături şi pregătiri. Practic, în tăvălugul grijilor şi al scumpirilor, să avem un Paşte fericit a devenit o corvoadă în plus. Soluţia nu vine din cer, ci tot de la noi. Important nu e să avem de toate pe masă, ci să avem ce este esenţial în suflet, şi anume smerenie si credinţă.
La 37 de ani, Maria duce şi acum dorul sărbătorilor de altădată. Are doi copii, de 1 şi 5 ani, şi recunoaşte că pentru ei, Paştele e total diferit faţă de cel din copilăria ei.
"Acum noi așteptăm iepurașul, să căutăm cadouri, ouă, alte tradiții. S-a păstrat mersul la biserică, cam atât", spune Maria.
"Pregătirile" au ajuns, de fapt, laitmotivul acestei sărbători
În Săptămâna Mare, cea mai importantă din calendar, nu mai e loc de tihnă, tradiţie şi rugăciune. Pentru cei mai mulţi dintre români, este o goană continuă după cumpărături, timp pierdut în trafic, presiunea de a avea o masă perfectă şi casa... "lună". Pe scurt, o corvoadă în loc de linişte.
"Era ceva mai frumos decât ce e acum. Acum e o grabă totală și o monotonie. Mersul la biserica, la denii"
"Pe cât se poate în tumultul zilelor noastre. Cu serviciul, datorii, e poate mai greu acum, dar încercăm".
"Îmi place să merg la bunicii mei. Să fac mâncare, să fac curățenie. Asta mi-amintește mie Paștele mai mult".
"Săptămâna Mare este de o mare însemnătate pentru mine și ar trebui să fie pentru marea majoritate a oamenilor care conștientizează cu adevărat ce s-a întâmplat. Ținând cont că am fost și pe Drumul Crucii, că am fost în Ierusalim, în Israel am înțeles altfel lucrurile", spun oamenii.
Pierdem, aşadar, sensul tradiţiei şi anume... să încetinim puţin şi să ne întoarcem la Dumnezeu.
"Nu lipsa timpului ar fi problema, ci d.p.d.v. psihologic mai degrabă lipsa conexiunii cu noi înşine. Poate pentru unii apropierea sărbătorilor este chiar un motiv de stres, nu un motiv de bucurie şi tendinţa de a fi productivi. Să nu ne lăsăm păcăliţi de ideea de a face, ci mai mult de a simţi, adică să trăim sensul, nu forma", spune Irina Budacă, psiholog.
"Aș îndemna pe credincioși să facă un efort să iasă în această perioadă din ritmul asta din ce în ce mai obositor al lumescului și să-și acorde timp pt sufletul lor. Şi paștele are un ambalaj exterior de care trebuie să trecem, reclamele de la tv, de grijă de ce punem pe masă și să înțelegem că e mai imp cu cine suntem la masă, să facem o fapta bună, să dăm un telefon cuiva care poate e singur", spune preotul Adrian Duţuc, biserica Sfântul Dumitru, Suceava.
Fiecare zi din Săptămâna Mare are o semnificaţie aparte în calendar.
"Avem pilda celor 10 fecioare care ne cheamă la a fi atenți la faptele de milostenie, pildă smochinului roditor care ne arată importantă faptelor bune în viață noastră. Foarte frumoase și foarte prețuite de credincioși sunt ultimele 2 denii de joi și vineri", spune preotul Adrian Duţuc, biserica Sfântul Dumitru, Suceava.
Adică zilele în care nu se spală. Joia, în schimb, se vopsesc ouăle, la fel şi sâmbătă. Iar Miercurea Mare este dedicată grădinăritului, când se curăţă pomii.
Dacă revenim totuși la pregătirile curente din Săptămâna Mare, lunea și marțea din Săptămâna Patimilor sunt dedicate curățeniei și pregătirii gospodăriilor și se face asta inclusiv în lăcașurile de cult care pun totul la punct pentru a se pregăti pentru noaptea de Înviere.
Pentru mulţi români însă, tradiţiile de Paşte au rămas doar o amintire
"Mergeam cu toți verișorii noștri din casă în casă, ne dădeau ouă. Și noi ajungeam acasă, pe la prânz, cu sacoșele pline de ouă sparte, pe drum le spărgeam noi între noi. Dar era bucurie foarte mare".
"Noi foloseam spray-ul și cu spray mergeam și udăm fetele din sat în a două zi de Paști".
"Îmi aduc aminte și acum cum se vedeau scările cu lumini și ajungeam acasă și mâncam după ou roșu, crenvurști cu salată de sfeclă roșie, aia e", povestesc oamenii.
Studiile recente arată că aproximativ 44% dintre români observă transformări în modul în care sărbătoresc Paștele în ultimii ani. Şi totuşi, nimic nu ne împiedică să luăm o pauză şi să readucem farmecul de odinioară al sărbătorii în casele noastre.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
