Antena Meniu Search
x

Video "Dintr-un foc, n-a mai trebuit grafit". România poate obţine o importanţă strategică uriaşă în Europa dacă "dezgroapă" o industrie distrusă după '89

Pe drumul spre energia verde, România poate căpăta o importanţă strategică în Europa, dacă izbuteşte să resusciteze o industrie aproape prăbuşită. Cea mai mare mină de grafit de la noi, o comoară de miliarde de euro, zace abandonată de peste două decenii în Gorj. Din carbonul aproape pur se obţine un material pentru care industriile auto, aerospaţială şi energetică plătesc sume colosale. Statul susţine că a făcut primii paşi pentru reluarea mineritului de zăcăminte rare ...pe hârtie. În teren, pare o misiune aproape imposibilă.

De Diana Speretoiu la 27.11.2022, 20:23
Vezi și

Mina de la Cătălinu şi cariera de suprafaţă de la Ungurelaşu, din Baia de Fier, erau singurele exploatări de grafit de la noi din ţară. Au funcţionat până la începutul anilor 2.000, când statul le-a considerat nerentabile şi le-a închis. La Cătălinu, ce nu a distrus timpul au furat hoţii. Tunelul lung de mai bine de jumătate de kilometru care lega intrarea în mină de puţul care cobora până la orizontul minus 300 de metri este astăzi inundat.

Mina a fost închisă, deşi zăcământul încă era bogat

Şi nu doar şinele. Până şi dalele pe care erau ele fixate au dispărut. Toate utilajele din metal şi până şi cablurile de alimentare au fost tăiate bucată cu bucată şi duse la fier vechi. În urma hoţilor au mai rămas câteva traverse din lemn şi scheletul ascensorului care cobora în adâncuri. Mina a fost închisă, deşi zăcământul încă era bogat.

Din grafit se obţine grafenul, cel mai bun conductor de electricitate şi de căldură cunoscut omului. Şi cel mai subţire material cu aceste proprietăţi. Încap 3 milioane de straturi de grafen într-o foiţă groasă de doar un milimetru. A fost descoperit în 1940, dar abia în 2004 specialiştii au învăţat să îl izoleze, aşa că nu au fost încă documentate toate posibilele lui aplicaţii în industrie. Dar, de dragul comparaţiilor, imaginaţi-vă o baterie de telefon mobil realizată dintr-un material de 200 de ori mai dur decât oţelul şi de mii de ori mai subţire decât o coală de hârtie. O foiţă de un metru pătrat de grafen de o grosime nanometrică ar putea susţine greutatea unei pisici de 4 kilograme, în timp ce ar cântări mai puţin decât mustăţile felinei.

Pe acelaşi subiect

În fiecare an, vagoanele şi excavatoarele adunau, de la Cătălinu şi Ungurelaşu, 40.000 de tone de grafit, din care se puteau obţine 20.000 de tone de grafen. În funcţie de puritate, o tonă de grafen se vinde cu preţuri între 60.000 şi 200.000 de euro. E un material folosit în special în industria energetică, la realizarea bateriilor şi a panourilor solare, sau în industria auto. Fiind foarte subţire şi uşor, e căutat şi în industria aeronautică.

Alexandru Rădoi a început munca în mina de grafit în 1983. A muncit la Cătălinu până s-a închis. "A fost ca în minerit, greu. Era negru. Ne făceam... eram toţi, şi pe sub haine, intra prin haine. Minereul era cărat cu apa. În jos, cobora singur şi în sus, trebuia urcat înapoi cu apă. Ceea ce se face acum, se face din grafitul artificial. Nu ştiu, calitativ, cât e de bun", a declarat Alexandru Rădoi, fost angajat al minei.

Nici oamenii locului şi nici autorităţile din zonă nu îşi pun prea multe speranţe în resuscitarea mineritului

Dumitru Gogelescu a lucrat 23 de ani în mina de grafit. Azi, paşte oi în Cheile Galbenului. Cu aceeaşi amărăciune în glas, vorbeşte despre soarta pe care a avut-o mina din satul său natal. "S-a furat, sigur că s-a furat. Lucram în trei schimburi. Lucra şi Olteţul, la Ungurelu, şi tot nu făceam faţă. Dintr-un foc, n-a mai trebuit grafit. Ne-ar trebui şi n-are cine-l scoate. Ar avea, domnişoară, ar avea. Cred că tot tineretul ăsta din comună şi comunele învecinate", a declarat Dumitru Gogelescu, fost angajat al minei.

În ciuda planurilor de la Bucureşti, nici oamenii locului şi nici autorităţile din zonă nu îşi pun prea multe speranţe în resuscitarea mineritului de grafit. "A venit un investitor din Germania, unul din Austria, numai vorbe", a declarat Dumitru Gogelescu, fost angajat al minei. "Ar fi o gură de oxigen, deoarece ar crea locuri de muncă. Ministerul Economiei n-am văzut că face nimic ţinând cont că este singurul zăcământ de la noi din ţară şi nu numai. Am înţeles că ar mai fi prin Cehia o mină. Grafitul de aici de la noi are o puritate de carbon de 90%", a declarat Dumitru Turbăceanu, primar Baia de Fier.

Salrom administrează astăzi fosta mină. Societatea controlată de Ministerul Economiei a comandat un studiu de fezabilitate privind exploatarea şi valorificarea resurselor de grafit. O firmă germană a câştigat contractul de consultanţă, de 400.000 de lei. Primii paşi pentru redeschiderea minei de grafit de la Cătălinu s-ar putea face la anul, după cum promit oficiali din Ministerul Economiei. România speră să obţină bani europeni pentru retehnologizare. Între timp, peste documentul pus în dezbatere publică în vară se aşterne praful. La Baia de Fier, soarta comorii din adâncuri pare pecetluită. Salrom a cerut deja avize să demoleze mai multe clădiri dezafectate.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News!

Observator » Evenimente » "Dintr-un foc, n-a mai trebuit grafit". România poate obţine o importanţă strategică uriaşă în Europa dacă "dezgroapă" o industrie distrusă după '89