Video Escroci, înregistraţi cum râd de victimele de la care au furat mii de euro. "Plângea tare"
Sute de oameni, printre care şi români, au rămas fără nici un leu în cont, după ce au fost convinsi să investească în monede virtuale. Gruparea formată din 12 indivizi din Republica Moldova ar fi dat ţepe de peste un milion de euro. Escrocii se foloseau de metoda Deepfake şi convingeau victimele să le trimită datele bancare. Apoi preluau controlul total asupra telefoanelor mobiile şi altor dispozitive. Un nou episod din campania "Banii, viaţa, cardurile".
Doi dintre membrii grupării discută cu satisfacţie despre o nouă victimă. Oamenii disperaţi, care se plâng că şi-au pierdut munca de-o viaţă, nu-i impresionează.
- A început să se plângă. Plângea tare. Zicea că nu mai ştie dacă mai trăieşte până mâine dimineaţă.
-Factura e bătută, suma de 5.000 o luăm oricum, ea va avea banii ăştia, da.
Acţiuni în forţă la graniţă, pentru a convinge...
S-a stricat primul tren nou în a doua zi. CFR spune...
Trotinetele electrice dispar de pe străzile...
Trendul "tiny houses" devine tot mai popular şi în...
Se fac primele angajări pentru viitorul metrou din...
Şeful IPJ Cluj, trimis în judecată. A fost prins...
-Sunt depozite bancare de 20 000 - 25 000 de euro.
- Câştigurile fabuloase cu care sunt ademeniţi românii cu ajutorul AI. Ce profit i s-a oferit unui posibil client...
- Deepfake cu Tom Cruise, creat de ruşi. Cum răspândesc teamă şi minciuni despre Jocurile olimpice 2024
- Primul tratat internaţional privind inteligenţa artificială, adoptat în Consiliul Europei
-Mai are 90 000 de lei, o sa-i scot maine.
Totul a pornit de la o reclamă falsă pe internet
Calvarul victimelor începea cu o reclamă falsă pe internet. Escrocii promiteau îmbogăţirea peste noapte folosindu-se de imaginile false ale unor persoane cu notorietate sau instituţii - Klaus Iohannis, Mugur Isărescu, Banca Naţională a României, Hidroelectrica sau Distrigaz. Anunţurile, postate pe reţelele de socializare, aveau ataşată o adresă web.
Prin linkul pe care il accesau, utilizatorii erau redirectionaţi spre un astfel de formular unde trebuiau să completeze mai multe date personale, precum numele, adresa de mail şi numărul de telefon. Odată furnizate informaţiile, persoanele deveneau ţinte sigure ale escrocilor.
Oamenii erau apoi sunaţi de persoane care se recomandau drept consultanţi financiari, brokeri de asigurări sau experţi în securitate cibernetică. Li se cereau poze cu buletinele şi cardul bancar pentru a investi 250 de euro în monede virtuale, cu promisiunea că într-o lună vor câştiga de zece ori mai mult. Victimele erau îndemnate să îşi instaleze şi programe de control de la distanţă. Aşa reuşeau ecrocii să obţină accesul la conturile bancare şi să le retragă banii.
Alexandru Hobincu, expert în domeniul criptomonedelor, a reuşit să ia legătura cu membrii grupării după ce mai mulţi români l-au întrebat cum îşi pot recupera banii.
"Am si victime care au avut pierderi de jumătate de milion de dolari", spune Alexandru Hobincu - specialist criptomonede.
Specialiştii avertizează că, în viitor, numărul acestor înşelătorii ar putea exploda
"Ne putem aştepta ca sa vedem in cativa ani ca genul acesta de deepfake-uri sa poata fi realizate mult mai usor si de catre persoane care nu au cunostintele necesare", spune Silviu Stahie, specialist securitate cibernetică.
55 de români care au căzut în plasa escrocilor din Republica Moldova au depus plângeri la DIICOT. Gruparea a făcut însă sute de victime la nivel international, iar pejudiciul total este de 1,2 milioane de euro. Oamenii legii au făcut 60 de perchezitii la mai multe adrese din Republica Moldova si din Kiev.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰