Video Între artă şi vandalism: cum îi pun la zid autorităţile pe grafferii din Bucureşti
Autorităţile din Bucureşti îi pun la zid pe cei care mâzgălesc clădirile şi gardurile din oraş. În timp ce pentru unii graffitti-ul este artă, pentru alţii e doar vandalism. Deşi amenzile au crescut de 12 ori într-un singur an, pictorii de ocazie nu sunt descurajaţi. Ba chiar şi-au lăsat semnătura pe clădiri istorice şi pe monumente culturale. Singura soluţie pentru a descuraja fenomenul este ca primăriile să creeze spaţii speciale pentru picturi murale.
În timp ce pe unele ziduri din Bucureşti găsim adevărate opere de artă, pe altele sunt doar mâzgălituri cu vopsea.
Pe panouri publicitare, garduri, faţadele blocurilor sau direct pe clădirile monument istoric, la pas prin Bucureşti e greu să nu găseşti un astfel de graffiti. Cei care fac asta abia mai au un loc unde să-şi lase semnătura.
Scopul grafferilor este să îşi lase amprenta cât mai mult timp pe clădirile din oraş.
"Nu sunt ce trebuie şi mai ales că sunt făcute în locuri total nepotrivite. Pe tot felul de panouri, blocuri, pe garduri. Nu dau bine", spune un martor.
Pentru a descuraja fenomenul, autorităţile au înăsprit amenzile de la 500 la 6.000 de lei. În plus, artiştii de ocazie trebuie să readucă pereţii sau gardurile la starea iniţială. Şi asta după ce un graffer din străinătate s-a semnat pe Ateneul Român. Specialiştii nu cred că amenzile sunt soluţia.
"Noi nu avem programe de curăţare a faţadelor, a zidurilor aşa cum au multe capitale europene şi astfel stimulentul pentru un tânăr artist este foarte mare, pentru că în momentul în care ai măzgălit ceva pe un zid din Bucureşti ai aproape garanţia că va rămâne acolo 10 ani de zile", spune Matei Sumbasacu, fondator RERise.
"Cu cât va dispărea mai repede numele tău de acolo, tu vei vrea să-l faci din nou, dar dacă el va dispărea în mod constant, înţelegi că este o cheltuială de bani și de timp și pentru tine", explică Cage, manager Sweet Damage Crew.
Sunt şi graffiti-uri în oraş care îi încântă pe localnici şi pe străini.
"Aduc fără discuţie plus valoare, mai ales că arăta oribil înainte, pentru că nu s-a mai umblat la faţadele astea de 35 de ani", spune un martor.
"Foarte frumoase. Eu nu sunt din Bucureşti, sunt din Timişoara, şi în Timişoara au apărut şi eu susţin. În unele zone sunt prea multe, în altele ar trebui să fie, să mai ascundă din griul acesta", spune un alt martor.
"Un calcan de 10 etaje are undeva la 250-300 mp şi în materie de vopsea şi spray-uri, sunt nişte mii de euro care intră acolo. Diferă şi în funcţie de design, de cât de complexă e lucrarea, dar vorbim de nişte mii de euro doar în materiale", spune Cage, manager Sweet Damage Crew.
Pentru realizarea unor astfel de lucrări este nevoie de acordul asociaţiei de locatari, acordul primăriei şi, după caz, şi de acceptul Ministerului Culturii, dacă blocul este într-o zonă protejată din oraş. Avizarea poate dura între o lună şi şase luni.
"Am realizat festivalul Outline Street Art Fest în fiecare an şi am înfrumuseţat în jur de 40 de clădiri în capitală, plus multe altele la nivel naţional", spune Liviu Zorilă, președinte Asociație EDIT.
"Pictura din spatele meu e realizată de un artist venit special din Brazilia pentru acest mural, în România", adaugă Liviu Zorilă.
Primarul Capitalei are în plan să cureţe oraşul de graffiti-uri şi să le creeze artiştilor spaţii speciale de exprimare.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
