Video "Mi s-a prins mâna în uşă". Bullying-ul, o problemă gravă în şcoli: 1 din 4 copii nu e crezut că e victimă

"Au început să vorbeasca urât de mine, au început să ia şi lucruri, să le ascundă. Mi s-a prins mâna în uşă, am ajuns atunci la spital. N-a durut nu mâna, cât în interior", spune o fată. "Au început să îşi bată joc de mine, să mă izoleze. Pentru mine, cel mai rău cuvânt a fost băiatul-fetiţă", spune un băiat. Jigniţi, umiliţi, nedreptăţiţi, chinuiţi. E realitatea pe care o trăiesc jumătate dintre elevii din România, una dintre ţările cu cel mai ridicat nivel de bullying în şcoli din Europa.1 din 3 copii a fost victimă cel puţin o dată. Iar după ce pandemia ne-a închis în case, bullyingul a luat avânt online.

În spatele tastaturii, colegii devin agresori, iar un copil poate fi umilit fără milă

În spatele tastaturii, colegii devin agresori, iar un copil poate fi umilit fără milă în faţa a zeci sau sute de martori. În teorie, părinţii şi profesorii ar trebui să vadă ce se întâmplă, în realitate observă prea târziu. "Aici intervine responsabilitatea adulţilor. De ce părinţii acceptă ca copiii lor mai mici de 13 ani să aiba grupuri de WhatsApp pe telefon? Au nevoie de o aplicaţie de control parental", a declarat Gabriela Maalouf, consilier școlar. "Noi ca profesori, părinţi şi elevi trebuie să lucrăm împreună într-un triunghi. Copiii îşi schimbă comportamentul. Cel mai important e să-i urmărim exact îndeaproape", a declarat Cristian Iordache, profesor de religie.

De la şicanări sau certuri la bullying e un pas mic şi uneori nici victimele, nici chiar agresorii nu simt când îl fac. Specialiştii spun că atunci când echilibrul de putere e păstrat nu e niciun pericol, atunci când victima este intimidată, agresată şi exclusă trebuie să cerem ajutorul. "Dacă eşti atent la dinamica din pauze poţi să vezi aceste mici zone de conflict pe care să le gestionezi atunci la faţa locului", a declarat Gabriela Maalouf, consilier școlar. Elevii de gimnaziu sunt cel mai adesea victimele bullyingului. Urmează cei de la liceu. Rolul şcolii e să observe şi să intervină. Doar că nu ne ajută nici cotextul: avem un consilier şcolar la 800 de elevi, profesorii sunt mai mult pedagogi decât psihologi şi comisia antibullying e doar pe hârtie.

"Copiii sunt primii care trebie să spună stop, trebuie să fie educaţi în acest sens. Dacă îi oferim iîncredere acest copil va putea lupta cu acest bullying", a declarat Cristian Iordache, profesor de religie. "Dacă un copil spune imediat stop cu mine nu poţi face asta, nu-mi place comportamentul cel mai probabil lucrul acesta nu se va mai continua", a declarat Gabriela Maalouf, consilier școlar. "Doar 1 din 3 copii sesizează situaţiile de bullying către adulţi", a declarat Cristina Adam, coordonator centru de resurse anti bullying. România are din 2019 o lege antibullying, iar faptele de acest gen intră şi sub incidenţa legii privind agresiunea. Copiii trebuie făcuţi să înţeleagă însă. "Plecând de la faptul că copiii nu înţeleg ce înseamnă bullingul nu înţeleg impactul asupra copiilor în situaţia în care sunt marginalizaţi", a declarat Magdalena Ghioca, avocat.

Iar consecinţele sunt uneori mortale. Mai ales când profesorii, în loc să ajute, contribuie la bullying. Anul trecut, un elev de 18 ani de la cel mai bun liceu din Tulcea s-a sinucis pentru că se simţea hărţuit la şcoală. Statisticile arată şi ele că în unul din patru cazuri, dascălii nu iau în serios bullyingul. Iar tragediile se repetă. La începutul acestui an o altă elevă de la acelaşi liceu a fost găsită fără viaţă într-un apartament închiriat. Mâine, într-un material Observator 16, vedem ce măsuri a luat liceul din Tulcea pentru ca bullyingul să nu mai aibă un final cumplit.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰