Nelu Tătaru, fostul ministru liberal al Sănătății, audiat la DNA. Este acuzat de luare de mită

Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății, a fost adus la DNA Iași pentru audieri, fiind implicat într-un caz de corupție. Procurorii îl acuză de multiple acte de luare de mită, peste 100 de fapte, care au fost comise în diferite județe din Moldova. În acest caz au fost emise 24 de mandate de aducere pentru persoane implicate în dosar, care au oferit mită în schimbul unor favoruri.

În vârstă de 52 de ani, Nelu Tătaru este un politician și medic român, cunoscut mai ales pentru rolul său de ministru al Sănătății al României în perioada martie 2020 - decembrie 2020, în timpul guvernului condus de Ludovic Orban. El a jucat un rol cheie în gestionarea crizei provocate de pandemia de COVID-19 în România.

Nelu Tătaru, pe Facebook: Nelu, tu pentru ce munceşti atât la spital? Cum, nu pentru bani?

În urmă cu cinci zile, Nelu Tătaru avea pe Facebook următoarea postare: "Nelu, tu pentru ce munceşti atât la spital?", mă întreabă o cunoştinţă. "Pentru pacienţi", îi răspund. "Cum, nu pentru bani?", mă întreabă. "NU", i-am raspuns. În multe domenii de activitate, mulţi oameni muncesc doar pentru partea financiară sau recunoaştere. Alţii, la fel de mulţi, muncesc pentru că le place ceea ce fac. Unii, nu ştiu câţi, merg la muncă pentru că le place să răspundă la provocări, unele chiar riscante. Eu fac tot ce îmi stă în putinţă pentru viaţa şi sănătatea pacienţilor mei! Aceasta este misiunea mea! Aşadar, cei care aveţi bucuria de a face în fiecare zi câte ceva bun vă spun că vă admir pentru ceea ce faceţi.

Nelu Tătaru, președintele PNL Vaslui, deschide listele partidului pentru Camera Deputaților

El este preşedinte al PNL Vaslui, deputat şi preşedinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor. Tătaru este şi medic chirurg la spitalul Municipal Huşi.

Nelu Tătaru deschide lista PNL pentru Camera Deputaţilor la Vaslui, la alegerile parlamentare din 1 decembrie.

Potrivit articolului 72 din Constituţie, "Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰