Peste 60% dintre români vor armata obligatorie şi 70% cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită
Un sondaj recent realizat de INSCOP Research arată că starea de spirit a românilor este marcată de îngrijorări atât legate de situația internă, cât și de contextul de securitate din regiune. Majoritatea consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, principalele probleme indicate fiind corupția și creșterea prețurilor. În același timp, pe fondul războiului din Ucraina, tot mai mulți români susțin măsuri de întărire a apărării, precum reintroducerea serviciului militar obligatoriu și pregătirea populației pentru situații de criză.
Peste 70% dintre români cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, arată cel mai recent sondaj realizat de INSCOP Research, în perioada 28 ianuarie - 6 februarie, potrivit Agerpres.
Cine sunt cei mai optimiști români
Referitor la "direcţia ţării", 22,2% dintre respondenţi sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de 20% în noiembrie 2022, 23,4% în noiembrie 2023, 30,3% în octombrie 2024 şi 24,1% în noiembrie 2025). 73,1% cred că lucrurile merg într-o direcţie greşită (faţă de 74,8% în noiembrie 2022, 68,6% în noiembrie 2023, 61,1% în octombrie 2024 şi 66,3% în noiembrie 2025) şi 4,7% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 5,3% în noiembrie 2022, 8% în noiembrie 2023, 8,6% în octombrie 2024 şi 9,6% în noiembrie 2025).
Sunt optimişti cu privire la direcţia ţării mai ales votanţii PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare. Sunt pesimişti cu privire la direcţia ţării în special votanţii PSD şi AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural.
De ce se îngrijorează românii
În ceea ce priveşte sursele de îngrijorare, sondajul arată că 32,2% dintre români precizează corupţia drept cea mai importantă problemă care îi îngrijorează (faţă de 21,5% în noiembrie 2023). 23,6% menţionează creşterea preţurilor (faţă de 23,6% în noiembrie 2023), 13,4% starea de sănătate proprie şi a familiei (faţă de 18,1% în noiembrie 2023) şi 11,7% starea sistemului de educaţie (faţă de 14,3% în noiembrie 2023). Indică lipsa locurilor de muncă 9,8% (faţă de 11,7% în noiembrie 2023), războiul din Ucraina - 6,9% (faţă de 9% în noiembrie 2023), şi starea infrastructurii - 0,7% (faţă de 1% în noiembrie 2023). Ponderea nonrăspunsurilor este de 1,6% (faţă de 0,8% în noiembrie 2023).
Aleg ca principală sursă de îngrijorare corupţia mai ales votanţii USR şi AUR, bărbaţii, persoanele între 45 şi 59 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti, angajaţii din sectorul public. Precizează creşterea preţurilor drept cea mai importantă problemă care îi îngrijorează în special votanţii PSD, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie primară şi medie, locuitorii din mediul rural. Votanţii PSD, persoanele de peste 60 de ani şi cei cu educaţie primară menţionează într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei starea de sănătate proprie şi a familiei drept sursă principală de îngrijorare. Mai ales votanţii PNL şi persoanele de peste 60 de ani consideră războiul din Ucraina drept cea mai îngrijorătoare problemă.
Joi, a avut loc, în cadrul unei conferinţe de presă, prezentarea completă a datelor din cercetarea sociologică "4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România", realizată de INSCOP Research în perioada 28 ianuarie - 6 februarie, la solicitarea New Strategy Center.
Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului fiind de 1.100 de persoane. Eşantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%.
Peste 60% dintre români vor armata obligatorie
Cercetarea mai arată că mai mult de două treimi (67,1%) dintre români ar fi de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, în perioada 28 ianuarie - 6 februarie, la solicitarea New Strategy Center.
Potrivit cercetării, 67,1% dintre participanți sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România (față de 58,4% în mai 2015), 30,5% sunt împotrivă (față de 31,1% în mai 2015), iar 2,4% nu știu sau nu răspund (față de 10,5% în mai 2015). Sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România mai ales votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Nu sunt de acord în special votanții PSD, PNL și USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat.
Întrebați dacă sunt de acord cu organizarea de exerciții de tras cu arma în clasele de liceu ca măsură de creștere a gradului de pregătire în caz de război, 48,1% dintre respondenți spun că da, 48,8% sunt împotrivă, 2,9% nu știu, iar 0,3% nu răspund. Sunt de acord cu organizarea de exerciții de tras cu arma în clasele de liceu ca măsură de creștere a gradului de pregătire în caz de război mai ales votanții AUR, bărbații, persoanele de peste 45 de ani, locuitorii din mediul rural. Sunt împotriva acestei idei în special votanții USR, femeile, persoanele între 18 și 44 de ani, cele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat.
În ceea ce privește introducerea de cursuri pentru operatori de drone în licee și facultățile tehnice ca parte a măsurilor de pregătire a cetățenilor în caz de război, 80,8% dintre cei chestionați sunt de acord cu această inițiativă, 16,2% se declară împotrivă, 2,9% nu știu, iar 0,1% nu răspund. Sunt de acord cu introducerea de cursuri pentru operatori de drone în licee și facultățile tehnice mai ales votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, angajații din sectorul public. Sunt împotriva unei astfel de inițiative în special votanții PSD, persoanele între 18 și 44 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din București.
Românii vor și cursuri de prim ajutor
Conform sondajului, 92,7% dintre români se declară de acord cu organizarea de cursuri de prim ajutor pentru persoanele între 15 și 60 de ani ca măsură de creștere a gradului de pregătire a cetățenilor în caz de război, în timp ce 4,6% sunt împotrivă, 2,5% nu știu, iar 0,2% nu răspund. Sunt de acord cu organizarea de cursuri de prim ajutor pentru persoanele între 15 și 60 de ani mai ales votanții USR și cei cu educație superioară. Își exprimă dezacordul în special votanții PSD, persoanele între 30 și 44 de ani, cele cu educație primară.
În cazul unui război în care România ar fi atacată, 48% dintre respondenți ar lupta pentru a-și apăra țara (față de 50,5% în noiembrie 2023), 19,7% ar emigra din România (față de 19,4% în noiembrie 2023), 10,5% s-ar ascunde până ar trece războiul (față de 11,8% în noiembrie 2023), 4,7% și-ar scoate certificat medical pentru a fi inapt de luptă (față de 5,6% în noiembrie 2023), iar 7% ar face altceva (față de 4,7% în noiembrie 2023). Ponderea non-răspunsurilor este de 10% (față de 8% în noiembrie 2023).
În ceea ce privește nivelul de pregătire al României în fața unui atac al Rusiei, 3,6 % dintre români sunt de părere că țara este pregătită să facă față unui atac al Rusiei în foarte mare măsură, 9,9% în destul de mare măsură, 31,7% în destul de mică măsură, iar 51,4% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,3%. Consideră că România este pregătită să facă față unui atac al Rusiei mai ales votanții PNL, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mic și angajații din sectorul privat cred cel mai puțin că România este pregătită să facă față unui atac rusesc.
Referitor la creșterea bugetului de apărare, 74,4% dintre cei chestionați sunt de acord ca România să-și crească bugetul pentru apărare pentru a putea să facă față amenințărilor și să-și îndeplinească obligațiile ca stat membru NATO, în timp ce 21,2% sunt împotrivă, iar 4% nu știu sau nu răspund. Sunt de acord România să-și crească bugetul pentru apărare mai ales votanții PSD, PNL și USR, locuitorii din București și din urbanul mic. Nu sunt de acord cu majorarea bugetului pentru apărare în special votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, locuitorii din urbanul mare, angajații din sectorul public.
În ceea ce privește doborârea dronelor rusești, 72,9% dintre cei chestionați consideră că România ar trebui să doboare dronele rusești care survolează teritoriul României, în timp ce 19,9% sunt de părerea contrarie, iar 7,1% nu știu sau nu răspund. Consideră că România ar trebui să doboare dronele rusești care survolează teritoriul României mai ales votanții PSD și PNL, bărbații, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din București. Se opun doborârii dronelor rusești în special persoanele între 30 și 44 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, angajații din sectorul privat.
De unde se informează românii
Cu privire la sursele de informații, 44,7% dintre români indică posturile tv ca sursă de informații/știri pe care o utilizează în mod constant, 25% - rețelele sociale, 17,8% paginile de internet de știri, iar 5,9% radioul. 2,8% preferă discuțiile cu prietenii apropiați, în timp ce 1,4% utilizează WhatsApp-ul. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,5%.
Indică posturile tv ca sursă de informații/știri pe care o utilizează în mod constant mai ales votanții PSD, persoanele de peste 45 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București și angajații din sectorul privat se informează cel mai mult de pe rețelele sociale. Paginile de internet de știri reprezintă principala sursă de informații/știri mai ales pentru votanții PNL și USR, persoanele între 18 și 44 de ani, cele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public.
Joi, au fost prezentate, în cadrul unei conferințe de presă, rezultatele cercetării sociologice ''4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România'', realizată de INSCOP Research, în perioada 28 ianuarie - 6 februarie, la solicitarea New Strategy Center.
Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1.100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
