Video România are din nou energie nucleară. Suma uriaşă pierdută zilnic cât Cernavodă a stat închisă
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Vremea ploioasă din ultima perioadă a fost mană cerească pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă. După mai bine de trei luni de pauză, Eeactorul 1 a fost repornit și urmează să livreze din nou energie electrică în rețeaua națională. Dar nota de plată pentru perioada de restrişte e uriaşă: 300 de milioane de euro. Potrivit specialiștilor, aceste costuri se vor vedea, în timp, în facturile noastre.
"Avem apă suficientă pentru a porni Unitatea 1", a declarat Romeo Urjan, directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă. Cu pași mici, dar siguri, Centrala Nucleară de la Cernavodă revine în sistemul energetic național. Reactorul numărul 1 a fost repornit după mai bine de trei luni de pauză. "Totul este progresiv de la 2 %, 10,16% pana la 100%. Sunt niste etape procentuale. Vom avea capacitatea de aproximativ 686 de MW pe ora. Energie pe care puteam sa o analizam constant", a declarat Casian Niţulescu, secretar de stat.
Cine va plăti pierderile uriașe?
Trei milioane de euro a pierdut România în fiecare zi în care cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă au stat oprite. "Pierdere 20% din energia naţională pe o perioadă de trei luni. Producţia noastră este de 700 de MW, de reactor, vorbim de 1400 de MW, pentru ambele unităţi de la Cernavodă", a declarat Romeo Urjan, directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă. "Dacă înmulţim cu mai bine de 100 de zile câte avem de la începutul acestei situatii vorbim despre aproximativ 300 de milioane de euro", a declarat Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei. Cine va plăti pierderile uriașe? "Cu siguranţă va fi transferată în preţurile finale către consumatori. Vedem deja o mărire a preţurilor, furnizorii au început să trimită notificări privind actualizarea preţurilor finale", a declarat Adrian Vintilă, expert energie.
Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost oprită când nivelul apei în bazinul de răcire a scăzut sub 180 de cm. Acum apa a atins 220 de cm. Reactorul nu trece de la "oprit" la "putere maximă" bătând din palme. Procesul poate dura până la 36 ore. Centrala va vărsa energie în sistemul naţional după ce puterea generată va depăşi 25% din Puterea Maximă. Dacă testele obligatorii, pe trepte de putere, sunt conforme, până duminică, reactorul va atinge 100%. Abia când nivelul apei din bazin va depăşi doi metri şi jumătate va fi reconectată şi Unitatea 2 la Sistemul Energetic Naţional. În prezent, debitul Dunării la intrarea în ţară este de 1750 metri cubi pe secundă. În contextul în care media multianuală a lunii noiembrie este de aproximativ 4.700mc/s.. Iar prognozele nu arată o creştere în următoarea perioadă, ba chiar este prevzută o uşoară scădere. Asta înseamnă că, pentru cel puţin 10 zile, Unitatea 2 de la Cernavodă nu va intra în proces de repornire.
Apoi, toate eforturile ar trebui concentrate către proiectul Bala. Construirea unui baraj care va devia o parte din fluxul Dunării spre Centrala Nucleară de la Cernavodă ar putea evita oprirea acesteia chiar şi în perioade de secetă extremă. Proiectul Bala, vechi de un sfert de secol, a fost readus la viață luna trecută, la doar câteva zile după o anchetă Observator. "Acest proiect să se desfăsoare pe o pantă ascendentă, să ajungem să-l avem cât mai repede disponibil", a declarat Romeo Urjan, directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă. Uniunea Europeană şi-a trimis Coordonatorul pentru Coridorul Rin-Dunăre în România. Să se asigure că proiectul Bala nu se îneacă din nou. Cel puţin trei ani vor dura lucrările. Autorităţile mai au, aşadar, trei veri în care trebuie să găsească soluţii provizorii pentru a asigura debitul de apă necesar Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Reporter senior la Observator Antena 1. 15 ani de experienţă în jurnalism, în toate domeniile ➜
