România, pe lista rușinii. Cum îl ajută tacit UE pe Vladimir Putin să continue războiul din Ucraina
Economistul american Robin Brooks, expert în macroeconomie şi geopolitică, a arătat cum au explodat exporturile țărilor UE, inclusiv ale României, către țările din Asia Centrală, precum Kârgâzstan, paravane prin care bunurile ajung de fapt în Rusia cu acordul tacit al europenilor. Analistul susţine că declinul exporturilor directe din UE către Rusia este compensat practic prin transbordări, reexporturi care îl ajută pe Vladimir Putin să continue războiul din Ucraina
Potrivit graficelor publicate pe platforma X de economistul Robin Brooks, exporturile României către Kârgâzstan, care de abia treceau de 1 milion de dolari pe an înainte de 2022, au ajuns anul trecut la 6-7 milioane de dolari.
România, pe lista ruşinii. Cazul Kârgâzstan
Germania conduce însă lista țărilor UE expuse la "zidul rușinii". Exporturile Berlinului către Kârgâzstan au crescut de mai bine de 8 ori de la începutul războiului din Ucraina. Dacă înainte de 2022, Germania exporta produse de aproape 10 milioane de dolari pe an în micuța țară asiatică, cu o populație de 7 milioane de locuitori, în ultimii 2 ani exporturile au ajuns la 80 de milioane de dolari pe an.
Și Polonia a crescut exporturile către Kârgâzstan, o țară de două ori mai mică decât România, la aproape 50 de milioane de dolari în 2023 și 2024. În aceeași situație se află Cehia, Olanda, Italia, Austria, Spania, Belgia, Bulgaria, Slovacia, România și Slovenia.
Ce exportă România în Kârgâzstan
Potrivit Eurostat, principalele exporturi ale României către Kârgâzstan, în ultimii ani, sunt vehicule și piese auto (mașini second-hand, dar și componente auto produse local), echipamente electrice (inclusiv aparatură de uz industrial și de telecomunicații) și produse chimice.
Nu doar exporturile UE către Kârgâzstan au crescut, ci și cele către Armenia sau Kazahstan. Robin Brooks a atras atenția în repetate rânduri asupra statisticilor comerciale aparent "absurde". El susține că țările UE știu că, de fapt, aceste produse ajung în Rusia, dar aleg să închidă ochii din rațiuni economice.
Exporturi cu aprobarea tacită a UE
Expertula criticat acest fenomen care scoate în evidență o practică ipocrită: "Multe țări din UE trimit bunuri către Rusia prin Asia Centrală, alegând profitul pe termen scurt în locul solidarității cu Ucraina și al propriei lor securități pe termen mediu", explică el.
Exporturile UE către Kârgâzstan au crescut vertiginos în ultimii 3 ani pentru că țara a devenit un hub de tranzit pentru bunuri europene destinate, în realitate, pieței ruse. După invadarea Ucrainei în 2022, UE a introdus sancțiuni dure împotriva Rusiei, inclusiv interdicții de export pentru tehnologii sensibile, mașini, electronice, echipamente industriale și bunuri cu dublă utilizare.
În loc să dispară, o parte dintre aceste bunuri au început să fie exportate masiv către țările vecine Rusiei (Kârgâzstan, Kazahstan, Armenia, Georgia), care nu aplică aceleași sancțiuni. De acolo, multe produse sunt reexportate ilegal sau semi-oficial către Rusia, pentru a ocoli sancțiunile.
Toate transbordările adunate compensează declinul exporturilor directe UE-Rusia
Sumele implicate pentru Kârgâzstan sunt relativ mici. Țara este minusculă, fără ieșire la mare, și există o limită clară în ceea ce privește cât de mult pot firmele europene să exporte acolo în mod plauzibil, atrage atenţia economistul.
Totuși, majoritatea țărilor UE fac astfel de transbordări (reexport printr-o țară intermediară) către toată Asia Centrală, către Caucaz și, cel mai mare hub de transbordare -Turcia. Dacă aduni toate aceste transbordări, sunt suficient de mari încât să compenseze total scăderea exporturilor directe din UE către Rusia. Aceste reexporturi sunt substanțiale și înseamnă că fluxul de bunuri din UE către Rusia nu s-a redus niciodată și îl ajută pe Putin să își mențină economia de război, potrivit expertului.
Există însă și excepții de la acest tipar. Recent, Polonia a restricționat agresiv transbordările, iar anul acesta exporturile către Kârgâzstan, de pildă, au scăzut. Țările baltice au luat măsuri similare. Suedia și Finlanda au monitorizat și ele atent exporturile încă de la început, astfel încât transbordările nici nu au apucat să înceapă. Iar aceste excepții arată că liderii UE ar putea opri foarte ușor fenomenul. Faptul că nu o fac arată că aceste exporturi au aprobarea lor tacită. "În timp ce Kievul arde, UE se umple de rușine", susține analistul.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
