Video Românii fac tot mai puţini copii. De ce amână tinerii momentul şi ce riscuri apar după 35 de ani
Rămânem tot mai puţini. Nu e prima oară când auziţi asta: natalitatea scade dramatic. Dar de ce am ajuns aici? Ce s-a schimbat faţă de generaţiile anterioare? Şi ce putem face mai departe? Între carieră şi familie, tot mai multe cupluri o aleg pe prima. Fără să-şi dea seama că, mai târziu, nu mai pot face ei alegerea asta. Pentru că timpul nu iartă. La 35-40 de ani, şansele să faci un copil sunt tot mai mici. Apare infertilitatea, iar de aici înainte urmează un drum lung, chinuitor şi foarte costisitor. Pe scurt, fertilizarea in vitro. Singura speranţă a cuplurilor.
Trăim într-o lume care nu se oprește niciodată. Între studii, carieră, muncă de birou şi deadline-uri, stabilitate financiară și așteptarea partenerului potrivit, anii trec aproape pe nesimțite. Iar tot mai mulţi români amână decizia de a-şi întemeia o familie. Uneori, până când e prea târziu.
"Simt această presiune ca mai întâi să fie ei la casa lor, să găsească un job, să strângă bani ca să ia credit la o casă şi după să facă un copil, cred că de aceea aceşti tineri amână acest pas foarte mult", a explicat un tânăr.
"E foarte greu la timpurile noastre. […] Şi eu mi-aş dori un copil, dar... nu îmi mai permit", a mai spus cineva.
Dar uneori, nici timpul nu-ţi permite să faci un copil. Vârsta medie la prima naștere a ajuns la aproximativ 28-29 de ani și continuă să crească. Sunt tot mai multe femei care vor să devină mame după 35 de ani, o schimbare majoră față de generațiile anterioare. Pentru că, la această vârstă, infertilitatea devine o problemă. Iar fertilizarea in vitro, o soluţie. Procedurile sunt însă costisitoare, iar rezultatele, o loterie.
Femeile care au încercat ani de zile să facă un copil
Ana a încercat 3 ani să facă un copil pe cale naturală, dar nu a reuşit. Acum, a decis să încerce şi prin fertilizare in vitro. Este pregătită pentru un drum anevoios şi chinuitor nu doar din punct de vedere financiar, ci mai ales emoţional.
"Este prima procedură. [...] Aş mai încerca încă o dată", a spus Ana.
Există şi poveşti care dau speranţă. După 8 ani de proceduri FIV şi multe sarcini pierdute, Gabriela a reuşit să rămână însărcinată. La 39 de ani.
"O parte din mine nu a vrut să renunţe. [...] Era veşnica întrebare: dar voi de ce nu faceţi un copil? Când îl faceţi? [...] Am fost şi pe la psiholog şi la psihiatru ca să mă obişnuiesc cu gândul. Nimeni nu îmi spunea dacă pot sau nu să am", a povestit Gabriela, pacientă însărcinată prin FIV.
"Am făcut mai multe proceduri. Din a 3-a mi-a reuşit. [...] Ce este cel mai greu în acest proces? Lupta psihologică cu problema infertilităţii", a spus Ioana.
"Dacă vorbim de alte patologii ca endometrioză, adenomioză sau insuficienţa ovariană, putem să avem nevoie de mai multe proceduri pentru a reuşi", a spus doctorul Ioana Iordache, ginecolog specialist în infertilitate.
Cea mai mică natalitate din ultimul secol, înregistrată în 2025
Realitatea din cabinetele ginecologice se vede şi în statistici. În 2025, s-a înregistrat cea mai mică natalitate din ultimul secol.
"După vârsta de 35 de ani are loc un declin accelerat al rezervei ovariene, care tot se accelerează până după vârsta de 40 de ani, când situaţia este critică. [...] Rata de fertilitate scade foarte mult după 35 de ani", a mai explicat dr. Ioana Iordache.
Când timpul nu mai are răbdare, medicina dă o mână de ajutor. În România, costurile se ridică la câteva mii de euro, iar statul acoperă prea puţin din cheltuieli.
"O procedură de FIV este în jur de 3.000 de euro. Majoritatea cuplurilor îşi autofinanţează procedurile. [...] În România, 1 din 6 cupluri aşa obţine sarcina", a mai spus dr. Ioana Iordache.
"Este o durere mare în România, această zonă de infertilitate. Nu avem un cadru puternic legislativ. […] Este o ruşine infertilitatea", a explicat preşedintele fundaţiei Mamaz, dr. Venera Predoiu.
Câţi bani oferă statul pentru procedurile FIV
Statul oferă acum până la 15.000 de lei pentru aceste proceduri, pe regula primul venit, primul servit.
Pe lângă implicaţiile medicale, presiunea psihică şi emoţională este imensă.
"Atunci când o femeie pierde numeroase sarcini, vorbim de o durere care poate fi asemănată cu durerea unui deces în familie", a mai spus dr. Venera Predoiu.
"Există presiune în relaţia de cuplu. Afectează dinamica în relaţia de cuplu, comunicarea... Apare teama, ruşinea, apar sentimente că poate nu sunt suficient de bună să fac un copil pe cale naturală. Apare sentimentul de judecată din exterior, fie că e vorba de familie, fie că e vorba de prieteni apropiaţi", a explicat psihologul clinician şi psihoterapeutul Cristina Bragarencu.
Un cuplu din şase este afectat de probleme de fertilitate. Anul trecut, s-au născut de 4 ori mai puţini copii decât acum 100 de ani. Cauzele sunt multe, de la cele medicale, până la factori externi, cum ar fi instabilitatea financiară şi lipsa predictibilităţii în societate.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
