Sondaj INSCOP. Instituţiile în care românii au cea mai mare încredere

Potrivit INSCOP,  Biserica se află pe primul loc în topul încrederii publice, 63,9% dintre respondenţi declarând că au destul de multă şi foarte multă încredere în această instituţie, în creştere faţă de 57,7% înregistrat în iulie 2025.

Biserica, pe primul loc în topul încrederii publice

Pe locul 2 se situează Armata, cu un nivel de încredere de 61,8% (faţă de 63% în iulie 2025), şi Poliţia, cu 50% (faţă de 43,2% în iulie 2025).

Clasamentul continuă cu Preşedinţia, care înregistrează un nivel de încredere de 27,9% (faţă de 34,8% în iulie 2025), Justiţia, cu 25,4%, şi Guvernul, cu 18,4% (faţă de 20,4% în iulie 2025).

Parlamentul, pe ultima poziţie

Pe ultima poziţie se află Parlamentul, cu doar 11,9% încredere destul de multă şi foarte multă, în scădere faţă de 14,5% în iulie 2025. 

Potrivit sondajului, încrederea în Biserică este mai ridicată în rândul votanţilor PSD şi AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educaţie primară şi al locuitorilor din mediul rural. Armata se bucură de cea mai mare încredere în special din partea votanţilor PSD şi PNL, a persoanelor de peste 60 de ani şi a locuitorilor din mediul rural. În Poliţie au mai multă încredere votanţii PSD şi PNL, tinerii sub 30 de ani şi angajaţii din sectorul public.

În ceea ce priveşte Preşedinţia, aceasta este apreciată în special de votanţii PNL şi USR, de tinerii sub 30 de ani, de persoanele cu educaţie superioară, de locuitorii din Bucureşti şi din mediul urban mare, precum şi de angajaţii la stat. Justiţia se bucură de un nivel mai ridicat de încredere în rândul votanţilor PSD şi AUR, al persoanelor cu vârste cuprinse între 18 şi 44 de ani şi al celor cu educaţie primară. Guvernul este creditat cu mai multă încredere în special de votanţii USR şi PNL, de tinerii sub 30 de ani, de persoanele cu educaţie superioară şi de locuitorii din Bucureşti. Parlamentul este perceput mai favorabil de votanţii PSD, PNL şi USR, de tinerii sub 30 de ani şi de locuitorii din Bucureşti, comparativ cu restul populaţiei.

Datele au fost colectate în perioada 12-15 ianuarie 2026, prin metoda interviului telefonic asistat de calculator (CATI). Eşantionul a fost unul simplu, stratificat, format din 1.100 de persoane.

Potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ştefureac, instituţiile percepute ca "nepolitice" domină încrederea publică.

"Biserica şi Armata rămân repere simbolice de stabilitate şi identitate, semn că populaţia caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăţi cu neîncredere structurală în clasa politică. Instituţiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulţumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituţiile reprezentative. Asta indică o ruptură între cetăţeni şi mecanismele clasice ale democraţiei reprezentative, ceea ce alimentează populismul, discursul anti-sistem şi formulele radicale de reprezentare politică", a subliniat Remus Ştefureac, potrivit informat.ro.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰