Video Cât costă să fii român? România, pe marginea recesiunii: "Mi-a spus că îl doare în... de deficit"
Din criză în criză! România riscă să intre în recesiune, iar asta ar putea însemna salarii mai mici, şomaj şi cheltuieli greu suportat pentru noi toţi. Mâncarea, benzina şi electricitatea s-au scumpit deja, dar urmează încă cel puţin doi ani de scumpiri în lanţ. Plătim toţi greşelile celor care au condus ţara spre dezastru. Unde s-au risipit banii, cine răspunde şi ce soluţii de redresare avem? Răspunsurile vin de astăzi într-o nouă campanie marca Observator din care vei afla "Cât costă să fii român".
"Când i-am spus domnului...'domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap! Mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar'", a declarat Marcel Boloş, fost ministru de Finanţe. "Imprudenţă, iresponsabilitate şi i-aş spune şi incompetenţă", a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal. Pâine şi circ. O pâine luată cu bani de împrumut şi un circ din ce în ce mai scump, pentru fiecare dintre noi. "Deficitul a început să crească după 2016. Noi am fost avertizaţi de Comisie întrucât eram singurul stat al Uniunii Europene care depăşea în mod sistematic pragul de 3%", a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.
Lovitura de graţie vine în anul 2020. Pandemia de Covid 19
Adică pragul impus prin Tratatul de la Maastricht, care limitează risipa în ţările UE. România n-a limitat-o. A avut în permanenţă cheltuielile mai mari decât încasările. 2016. Deficitul bugetar al României sare de la 0,5%, cât era în anul anterior, la 2,5%, pe fondul tăierilor de taxe şi a creşterii cheltuielilor cu salariile şi pensiile. În următorii doi ani, deficitul rămâne sub nivelul de 3%, dar în 2019 ajunge la 4,3%. Din nou, salariile bugetarilor, pensiile şi asistenţa socială au golit buzunarul statului. "Trebuie să înțelegem că nu a fost sustenabil, pentru că aceste creșteri de salarii s-au făcut din pix și de pensii fără să avem venituri proporționale la buget. Statul plătea la pensii în 2020 - 114 miliarde, acum 218 miliarde, s-au dublat aproape, deși pensionari au scăzut de la 5,1 milioane la patru milioane", a declarat Iancu Guda, analist economic Observator.
Lovitura de graţie vine în anul 2020. Pandemia de Covid 19. Deficitul bugetar explodează şi urcă brusc la 9,2%. "Judecând toată această perioadă, a existat un lanţ de slăbiciuni şi imprudenţe mari în politica economică. A existat şi o doză de iresponsabilitate. Imprudenţă, iresponsabilitate şi i-aş spune şi incompetenţă", a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal. O incompetenţă dovedită de cifre. Dacă ne uităm la economiile din regiune, România a gestionat cel mai rău criza din 2020. Bulgarii au încheiat primul an al pandemiei cu un deficit de 3,8% din PIB. Polonezii au avut un minus de 6,9%, ungurii de 7,5%, iar nemţii - etalonul Europei de 4,4%. Nici 2021 nu a arătat mai bine.
Peste toate, în 2022, Rusia invadează Ucraina. Energia proaspăt liberalizată sare în aer, iar cheltuielile escaladează pe fondul sprijinului acordat refugiaţilor şi al ajutoarelor militare trimise peste graniţă. Ce a făcut România? "S-a împrumutat, s-a cheltuit pentru diverse chestii: Apărare, Covid, cei doi ani electorali care au costat foarte mult prin diverse chestii- pensii, salarii şi aşa mai departe. E ca şi bugetul familiei. Ai un salariu de 100 de lei, dar cheltui 150. De unde iei 50? Te împrumuţi", a declarat Alex Milcev, expert în fiscalitate. La costuri tot mai mari, chiar cele mai mari din Europa, pentru că dobânzile cresc când te împrumuţi fără limite. "Acum nu ajung banii, cineva trebuie să dea bani în plus şi ăştia suntem noi", a declarat Alex Milcev, expert în fiscalitate.
Cât avem de plătit?
Ştiţi cât avem de plătit? Noi, românii? Peste 1.000 de miliarde de lei. Doar în primele 7 luni din acest an, am plătit aproape 32 de miliarde de lei pentru dobânzi la această datorie publică record. Care, de-a lungul anilor a tot crescut şi a ajuns în 2024 la aproape 60% din produsul intern brut. Spre comparaţie, Bulgaria a avut anul trecut o datorie publică de 24% din PIB. Este şi unul dintre motivele pentru care poate adera la zona euro, ceea ce va încuraja şi mai mult disciplina financiară a ţării. Şi a mai fost ceva. "Faimosul PNRR. Ne-am trezit cu documentul care abundă în elemente de reformă; e o nebunie. Nicio ţară din Uniunea Europeană nu şi-a asumat atâtea reforme câte şi-a asumat România. Consecinţa este că un astfel de program nu poate să fie manageriat, este imposibil", a declarat Dumitru Costin, preşedintele BNS.
"Trebuie să avem noroc să nu intrăm în recesiune. Sunt afectate întreprinderi, pentru că nu mai au vânzări şi veniturile celor care sunt angrenaţi în afaceri - fie că sunt antreprenori, fie că sunt salariaţi. Deci este posibil ca unele întreprinderi să diminueze unele salarii. Să aibă loc chiar unele disponibilizări", a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal. Am cerut explicaţii de la cei care au gestionat finanţele publice în ultimii ani. Marcel Boloş,ministru de Finanţeîn perioada iunie 2023-decembrie 2024, lucrează acum la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest din Cluj-Napoca. Spune că orice iniţiativă a sa de a reduce deficitul bugetar a rămas pe masa premierului de la acea vreme, Marcel Ciolacu.
"Doamne, se vedea de la o poştă că în companiile de stat era debandadă. Când i-am spus domnului…'domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap! Mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar'. Am informat de cel puţin şase ori atât prim ministrul -prima dată pe data de 18 august 2024. Şi după aceea informări au fost lunare", a declarat Marcel Boloş, fost ministru de Finanţe. "Domnul Boloş se alintă foarte mult. Ăsta este un comportament de preot. Cum adică să spu aşa ceva?", a declarat Adrian Câciu, fost ministru de Finanţe. Marcel Boloş ne-a adus rapoartele pe care le-a trimis atât Guvernului, cât şi Comisiei Europene, precum şi răspunsurile pe care le-a primit. "Nu a existat în istoria României o perioadă atât de complicată ca cea dintre 2020 până în 2024. Am luat o decizie: ne strângem ca briasca ţestoasă, ne băgăm în carapace şi ieşim şi mai săraci din toată treaba asta sau compensăm din erodarea puterii de cumpărare şi investim?", a declarat Adrian Câciu, fost ministru de Finanţe.
Avem cea mai mare datorie publică din istorie şi trebuie să plătim
Cert este că nu mai avem bani, avem cea mai mare datorie publică din istorie şi trebuie să plătim. Deciziile lor, ponoasele noastre. "Probabil un an doi o să simţim acest efect negativ şi o să simţim că probabil am făcut un pas înapoi - ca populaţie, ca venituri reale", a declarat Alex Milcev, expert în fiscalitate. Ceea ce nu poate fi consolat cu regrete. "Regretul este cel legat de demisie. Am încercat de trei ori, am avut demisia scrisă de trei ori. Poate acum lumea crede că se puteau face minuni", a declarat Marcel Boloş, fost ministru de Finanţe. "Deciziile sunt grele. Dar sunt luate. Ai fost acolo, ţi-ai asumat, mergi mai departe", a declarat Adrian Câciu, fost ministru de Finanţe.
Mai departe, Dumnezeu cu mila. "Cei care ocupă astăzi aceste funcții, dacă vor respecta indicatorii de performanță stabiliți de ministerul respectiv, foarte bine să rămână în continuare, iar cei care nu îi vor respecta înseamnă că ar trebui să plece. Asta este realitatea. Îmi doresc foarte tare să ajungem la momentul bugetului pe 2026 astfel încât să punem de la început niște limite care să fie mult mai mici pe investițiile pe care le fac instituțiile și în felul ăsta să avem o stabilitate mult mai mare", a declarat Ilie Bolojan, premierul României.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
