Reacţia ministrului de Externe la avertismentul NATO ca aliații să se pregătească de un conflict cu Rusia

Cât priveşte autostrada Mării Negre care ar urma să lege Constanța, Varna și portul grec Alexandroupolis, ea a precizat că experţi de la Transporturi din cele trei ţări vor discuta acest proiect. Referitor la avertismentul NATO ca populaţia să fie pregătită de un posibil război cu Rusia, Odobescu a spus că este necesară implementarea planurilor regionale care să asigure postura de apărare şi descurajare în flancul estic.

Observator: Legat de Schengen, în martie avem aderarea maritimă şi aeriană, după acest moment, ce aţi discutat cu oficialii bulgari? Care este strategia pentru a avea cât mai curând o aderare terestră?

Ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu: În cadrul discuţiilor avute cu colega mea, viceprim-ministrul şi ministrul de Externe Mariya Gabriel despre finalizarea procesului de aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen cu ridicarea controalelor la frontierele terestre am discutat despre coordonarea, în continuare, a eforturilor noastre, atât în plan bilateral, cât şi la Bruxelles pentru a convinge partenerii austrieci în direcţia ridicării ultimei obiecţii ca să spun aşa, şi, de asemenea, am discutat despre modul corect de implementare a deciziei de ridicare a friontierelor terestre şi maritime şi de acordare a vizelor Schengen de la 31 martie, mai ales că vizele Schengen intră în responsabilitatea directă a ministerelor de Externe.

Vezi și

În ceea ce priveşte eforturile noastre comune am agreat că împreună cu ministerele de Interne vom discuta, în mod concret, modul în care vom implementa, într-o manieră coordonată, cu sprijinul Comisiei Europene, a celor convenite în cadrul acordului politic. Vreau să subliniez, aşa cum am precizat, de altfel, şi în decembrie, atunci când a fost adoptată decizia de ridicare a controalelor la frontierele maritime şi aeriene, că cele agreate cu partea austriacă nu vizează măsuri noi, sunt măsuri care există deja în acquis-ul comunitar şi pe care România şi Bulgaria le implementează deja în ceea ce priveşte cooperarea cu Frontex, controalele la frontieră, consolidarea acestor tipuri de controale. Atât România cât şi Bulgaria acţionează cu responsabilitate în ceea ce priveşte protecţia frontierelor externe ale Uniunii Europene şi, evident, pentru noi este foarte important să subliniem acest lucru. 

Măsurile care sunt întrevăzute de consolidarea încrederii partenerilor noştri care sunt prevăzute în declaraţia comună dată în cadrul deciziei din decembrie vor fi implementate, în continuare, de către cele două state, aşa cum am spus, în manieră coordonată cu sprijinul principal al Comisiei Europene. Am avut deja o discuţie tehnică cu colegii noştri de la Comisia Europeană, împreună cu partea bulgară, atât ministerele de Interne cât şi ministerele de Externe, asupra modalităţilor tehnice. Deja noi am început sesiunile finale de pregătire cu oficiile consulare şi diplomatice asupra modului în care vor fi acordate aceste vize Schengen. Echipamentele sunt, de asemenea, pregătite, şi practic suntem acum la ultimele reglaje astfel încât să fim gata de la 31 martie. Acestea sunt vize de muncă care se acordă după o procedură specifică în cadrul contingentului prevăzut de către România, de 100.000. Sunt vize care depăşesc 3 luni de zile, deci durata vizelor Schengen, şi, sigur, există acest risc. Nu putem să-l excludem. Pe de altă parte, procedurile de acordare a vizelor Schengen au fost adaptate cerinţelor de migraţie, de a respecta regulile de migraţie, astfel încât să reducem la minim aceste riscuri. 

Observator: Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean cerea toamna trecută ca România şi Bulgaria să prezinte, până la sfârşitul lunii ianuarie, un proiect comun pentru Fast Danube 2, ceea ce ar însemna asigurarea navigabilităţii Dunării tot timpul anului. A fost trimis acest proiect la Comisie? Ce aţi discutat la Sofia legat de acest proiect?

Ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu:  Am discutat, în detaliu, diversele proiecte de interconectare dintre cele două ţări, dar şi interesul de a asigura inerconectivitatea în contextul regional, având în vedere inclusiv actuala situaţie de securitate din regiune. Pot să anunţ două veşti bune, ca să spun aşa. În ceea ce priveşte proiectul Fast Danube, la 30 ianuarie, Comisia Europeană a acceptat cererea de finanţare. Şi, de asemenea, tot în ianuarie, Comisia Europeană, pe componenta de mobilitate financiară, a acceptat proiectul nostru privind studiul de fezabilitate pentru cel de-al doilea pod Giurgiu-Ruse. Sunt rezultate bune în ceea ce priveşte cooperarea dintre România şi Bulgaria pe această componentă. Evident, mai sunt în lucru proiectele Ferry. De asemenea, în luna februarie, vom avea o discuţie la nivel de experţi din Ministerul Transporturilor din cele trei ţări, respectiv, România, Bulgaria şi Grecia, pentru a discuta despre interconectivitatea în materie de transport. De asemenea, au fost trecute în revistă şi proiectele în materie de cooperare în domeniul energiei. Nu numai cooperarea dintre ministerele Energiei, dar şi dintre companiile noastre. Interconectarea dintre România şi Bulgaria este prioritară, este o componentă importantă a parteneriatului strategic dintre România şi Bulgaria. De altfel, la 15 martie vom celebra un an de la semnarea declaraţiei de parteneriat strategic dintre România şi Bulgaria, semnat de către cei doi preşedinţi. 

Observator: Bulgaria vrea să investească 3 miliarde de euro într-o autostradă care să lege Varna de Constanța și portul grec Alexandroupolis. Aceste coridoare internaționale de transport au o importanță strategică cheie pentru desfășurarea rapidă a forțelor NATO. Pregătirea infrastructurii este şi una dintre cerinţele NATO, săptămâna trecută, Polonia, Germania şi Olanda au semnat un acord care să permită o deplasare mai rapidă a transportului de trupe şi armament. Aţi avut discuţii şi despre acest proiect, în particular, sau despre alte proiecte similare cu vecinii noştri?

Ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu: Am abordat situaţia de la Marea Neagră din două unghiuri. Unghiul de securitate, inclusiv în contextul coordonării noastre şi pregătirii summit-ului de la Washington, şi din perspectiva îmbunătăţirii, din nou, a conectivităţii dintre ţările noastre. De cum putem să punem mai bine în aplicare şi să utilizăm diversele resurse pe care le avem pentru a îmbunătăţii conectivitatea. În ceea ce priveşte securitatea la Marea Neagră, este de importanţă maximă în contextul actual al războiului de agresiune dus de Rusia în Ucraina. Am salutat faptul că, recent, am semnat, împreună cu Turcia, acordul de deminare, un pas extrem de important, soliditatea cooperării noastre în ceea ce priveşte asigurarea securităţii la Marea Neagră. Am discutat, de asemenea, modalităţile concrete de consolidare a posturii de apărare în flancul estic, ambele ţări cooperând şi în domeniul militar. Şi, de asemenea, printre aspectele discutate au fost modul în care vom îmbunătăţii inclusiv mobilitatea militară, culoarele şi sprijinul reciproc în acest context. (Schengen militar) este un subiect pe care îl tratăm cu maximă atenţie. De altfel, a fost ridicat de către România şi la ultimul summit NATO. Necesitatea de a asigura mobilitatea militară şi de a permite mişcarea mai rapidă în interiorul ţărilor noastre. Deci este un subiect de interes care este în discuţie şi în ceea ce priveşte România.  

Observator: Şeful militar al NATO, amiralul Rob Bauer, a spus că statele membre, inclusiv populaţia, trebuie să fie pregătită de război. Tema a fost reluată şi de şefii armatelor din Marea Britanie, Germania, dar şi de şeful armatei române. În discuţiile de la Sofia aţi abordat şi aceaste avertismente cu colegii bulgari? 

Ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu: Cred că este important de subliniat şi de pus lucrurile în context, ca să spun aşa. România are garanţii solide de securitate fiind membru al NATO, al Uniunii Europene şi acest lucru este vizibil şi l-am văzut inclusiv în cazul incidentelor cu drone, ca să dau doar un exemplu. Pe de altă parte, avem război la frontieră. La câteva sute de metri, atunci când ruşii atacă infrastructura de cealaltă parte a Dunării, infrastructura de transport, infrastructura de depozitare a cerealelor. Evident trebuie să fim pregătiţi şi acesta este obiectivul nostru, al implementării a ceea ce s-a decis la summitul de la Vilnius şi inclusiv în pregătirea summitului de la Washington. Avem aceste planuri regionale care trebuie implementate. Lucrăm cu aliaţii noştri pentru a le implementa, pentru a asigura postura de apărare şi descurajare în flancul estic  şi, de asemenea, pentru a asigura securitatea la Marea Neagră. Aceasta indică o strânsă cooperare şi coordonare cu aliaţii noştri. Evident, Ucraina trebuie să fie, în continuare, ajutată atât timp cât este nevoie. Nu numai în plan bilateral, dar şi în plan european. Este foarte bine că s-a ajuns la un acord privind facilitatea pentru Ucraina, iar acum lucrăm la un acord în Parlamentul European astfel încât să devină operaţională cât mai curând posibil. Mai avem, evident, de lucru, pentru a ajunge la un acord, noi sperăm cât mai curând posibil, privind facilitatea de pace care asigură resursele pentru sprijinul militar în plan european. De asemenea, recent miniştrii Apărării au discutat în detaliu despre acea iniţiativă de a asigura muniţie pentru Ucraina. Deci este foarte important să sprijinim, în continuare, Ucraina şi, de asemenea, să consolidăm postura de apărare şi descurajare pe Flancul Estic.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰