Video Analist, despre o răzbunare a Iranului pe România: Rachetele de croazieră nu reprezintă o problemă
Ameninţarea Iranului transmisă ieri României este mai mult un mesaj diplomatic decât un atac militar anunţat. Serviciile de informaţii sunt, însă, în alertă. Un iranian stabilit la noi în ţară, care lucrează şi pentru ministerul Justiţiei, a analizat şi descifrat pentru Observator mesajul oficial transmis ieri de ministerul de externe de la Teheran.
"În legătură cu unele ţări din Europa de Est, în mod special România. Promitem că o să reacţionăm din punct de vedere legal, juridic şi din punct de vedere politic.", a spus Heidari Abdolreza, expert în relaţia cu Iranul.
Pentru Heidari Abdolreza, traducător care lucrează pentru autorităţile române, declaraţia purtătorului de cuvânt al ministerului de externe din Iran nu este îngrijorătoare.
"Dacă România pune la dispoziţie bazele pentru Statele Unite, va echivala cu participarea la o agresiune militară la adresa Iranului.", a precizat Esmaeil Baghaei, purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe.
"Nu poate sa ameninte un purtator de cuvant la razboi o alta tara. Când îi pui o întrebare surpriză, nu poate să spună decât ceva vag.", a explicat Heidari Abdolreza, expert în relaţia cu Iranul.
Deşi Iranul are rachete care ar putea ajunge până în Europa, experţii în apărare cred Tehranul ar putea lansa mai degrabă atacuri cibernetice decât militare în România.
O rachetă balistică lansată de Iran spre România ar fi detectată în cel mult 20 de secunde de radarul bazei NATO din provincia turcească Malatya, din estul Turciei. Acolo sunt şi baterii Patriot care ar distruge imediat proiectilul. Dacă totuşi ar trece de acest scut, ar fi interceptat de gruparea navală care s-a constituit în apropiere de Cipru. Două puncte în care poate fi distrusă racheta sunt si scuturile anti-rachetă MAMBA de la Capu Midia, amplasat de francezi la începutul războiului din Ucraina, şi cel american de la Deveselu.
"Există certitudinea că scutul de la Deveselu apără România inclusv împotriva ameninţărilor care ar putea veni şi din Iran. România deţine o serie de capabilităţi pentru a preveni astfel de eventuale atacuri.", a declarat Radu Miruţă, ministrul Apărării.
Când a început războiul, Iran avea 460 de lansatoare de rachete, iar după două săptămâni şi jumătate ajunsese la 150. Iar mare parte din arsenalul de 2.500 de rachete balistice ar fi fost distrus de bombardamentele americanilor.
"Rachetele de croazieră nu reprezintă o problemă din punctul nostru de vedere. Ar putea să o doboare absolut orice sistem de aparare.", a precizat generalul Cristian Barbu, fost rector al Academiei Militare.
De la reizbucnirea războiului din Orientul Mijlociu serviciile de informaţii din România sunt în alertă. Cristian Barna, fost ofiţer SRI, crede că este puţin probabil să fie organizat un atac terorist în ţara noastră.
"Şi în România avem sinagogi și sediul al ambasadei Israelului și ambasadei SUA, care ar putea fi considerate ținte simbolice. Am văzut câteva acțiuni ale unor, să spunem, simpatizanți ai regimului în Europa și în SUA. Și vorbim aici de acel atac la sinagoga din Belgia, vorbim de acel atac în Austin, Texas. Momentan nu suntem în această situație.", a menţionat Cristian Barna, fost ofiţer SRI.
Serviciul Român de Informaţii a ridicat o singură dată gradul de alertă teroristă - în aprilie 2008, când la summitul NATO de la Bucureşti au participat 3.000 de oficiali din 49 de ţări.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
