"Asta va fi apocalipsa". Lukaşenko avertizează că poate urma o apocalipsă nucleară dacă Rusia va fi forţată prea mult

"O vorbă necugetată, o singură mişcare ar putea provoca un conflict armat, până la utilizarea armelor nucleare", a declarat Lukaşenko, un aliat-cheie al preşedintelui rus Vladimir Putin, în faţa Adunării Populare a întregului Belarus.

Lukaşenko avertizează cu privire la o apocalipsă nucleară dacă Rusia ar fi forţată prea mult

Adunarea Populară a întregului Belarus, cel mai înalt organism constituţional al ţării, urmează să adopte o nouă doctrină de securitate care descrie extinderea NATO în fosta Europă de Est comunistă ca fiind un pericol pentru pace. Moscova are un punct de vedere similar.

Lukaşenko a avertizat că, în cazul unei creşteri a tensiunilor interne în Rusia, Moscova ar putea să folosească întregul arsenal. "Asta va fi apocalipsa", a declarat Lukaşenko, a cărui realegere în 2020 nu a fost recunoscută de SUA şi de Uniunea Europeană, după proteste inedite în masă în Belarus de contestare a alegerii sale într-un scrutin considerat de opoziţie ca fiind fraudat de către regim.

Conflictul din Ucraina, vecinul sudic al Belarusului, reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa securităţii naţionale, a declarat Lukaşenko, acuzând Occidentul că ar încerca să atragă Minskul în acest conflict.

Deşi Belarusul nu a intervenit direct de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, teritoriul său a fost folosit ca zonă de desfăşurare pentru forţele ruse. De pe teritoriul belarus, Rusia şi-a lansat invazia în Ucraina din direcţia nordică, iar între timp Moscova a amplasat arme nucleare tactice în Belarus.

În acelaşi timp, Aleksandr Lukaşenko a declarat că Moscova nu se va retrage din zonele pe care le-a ocupat în Ucraina. "Ruşii nu vor dispărea din Crimeea (anexată în 2014) sau din regiunile estice" ale Ucrainei (Doneţk şi Lugansk, anexate în 2022), a spus el. Rusia a mai anexat şi regiunile Zaporojie şi Herson, în sudul Ucrainei, în septembrie acelaşi an, însă, în afară de Crimeea, controlează doar parţial aceste regiuni.

În opinia sa, aceasta înseamnă că a venit timpul pentru discuţii. "Dacă Ucraina vrea să supravieţuiască în calitate de stat, Moscova şi Occidentul ar trebui să cadă de acord asupra unei remize", a spus el. m Liderii ucraineni insistă însă că războiul va continua până când forţele ruse se vor retrage de pe întregul teritoriu ucrainean, inclusiv din Peninsula Crimeea, în timp ce Moscova susţine că Kievul trebuie să accepte "situaţia din teren", adică anexarea celor cinci regiuni. 

Lukaşenko: Există condiţii propice pentru tratative de pace între Ucraina şi Rusia

Lukaşenko a mai declarat joi că în prezent există condiţii propice pentru ca Ucraina şi Rusia să înceapă tratative de pace întrucât există un impas pe linia frontului. Lukaşenko a declarat că textele preliminare discutate de oficialităţi ruse şi ucrainene în Turcia, în primele săptămâni ale războiului izbucnit în februarie 2022, pot servi drept punct de plecare în negocierile de pace.

Potrivit şefului statului belarus, citat de TASS, ar putea fi o ''catastrofă'' dacă Rusia ar utiliza arme nucleare ca retaliere pentru acţiunile Occidentului. El a adăugat că Occidentul efectuează în mod constant operaţiuni de recunoaştere aeriană deasupra teritoriului belarus, fiind identificate până la 50 de zboruri de spionaj în fiecare săptămână în apropierea frontierelor Belarusului.

Preşedintele belarus a apreciat că probabilitatea unor incidente la graniţa dintre Belarus şi Ucraina este destul de ridicată şi a precizat că ţara sa a mutat mai multe batalioane deplin operaţionale din regiunea Vitebsk în zona frontierei cu Ucraina. Aproximativ 120.000 de militari ucraineni sunt desfăşuraţi în apropierea graniţei cu Belarus, potrivit liderului de la Minsk. Pe de altă parte, Aleksandr Lukaşenko a dat asigurări Poloniei că nu trebuie să se aştepte la acţiuni agresive din partea ţării sale.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰