Atacatorul de la Gay Pride, lăsat liber deşi fusese condamnat pentru terorism. Împuşcat la o zi după atac

• A încercat să se alăture Statului Islamic
• Instanța a apreciat că nu reprezenta un pericol concret
• Deradicalizare în locul închisorii

Abdul Ballout, în vârstă de 21 de ani, cetățean german de origine libaneză, a fost împușcat mortal duminică seara, în timpul unei operațiuni a poliției în cartierul berlinez Spandau. Atacatorul a folosit ca armă o autoutilitară Citroen albă, cu care a traversat în viteză parcul Tiergarten din Berlin și i-a urmărit pe participanții la Gay Pride.

A ucis o femeie și a rănit alte 29 de persoane, unele dintre victime aflându-se în stare critică.

"Conform informațiilor pe care le deținem în acest moment, suspectul a alergat înarmat cu un cuțit către forțele noastre de intervenție. Membrii unității speciale SEK-Berlin au deschis apoi focul. În pofida eforturilor imediate de resuscitare, bărbatul a murit la fața locului", a anunțat poliția din Berlin pe X.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că anchetatorii consideră atacul un "atentat terorist islamist".

A încercat să se alăture Statului Islamic

Potrivit Bild, Ballout se afla în atenția poliției încă din adolescență. În urmă cu patru ani, el a fost condamnat pentru vătămare corporală și tâlhărie, fapte comise în 2019 și 2020. Ulterior, tânărul musulman s-a radicalizat și a intenționat să se alăture grupării teroriste Statul Islamic.

În acest scop, a călătorit în Turcia în mai 2025. Inițial, intenționa să ajungă în Mauritania. După ce planul a eșuat, a zburat în Liban, unde a încercat să ia legătura cu membri ai Statului Islamic.

În luna iulie, a fost arestat de autoritățile libaneze și condamnat de un tribunal militar la trei luni de închisoare. Ulterior, a fost expulzat în Germania. La sosirea pe aeroportul din Berlin, pe 17 noiembrie 2025, a fost arestat din nou de autoritățile germane.

O jumătate de an mai târziu, în mai 2026, Ballout a fost judecat la Berlin pentru terorism, mai exact pentru pregătirea unui "act grav de violență care pune în pericol statul".

Instanța a considerat că a fost demonstrat faptul că Ballout voia să se alăture Statului Islamic și că distribuise pe rețelele sociale materiale de propagandă ale organizației teroriste islamiste.

A fost condamnat la 22 de luni de închisoare, însă cu suspendare. De asemenea, era obligat să participe la un program de deradicalizare.

Parchetul General a contestat decizia, însă apelul nu fusese încă soluționat când Ballout a intrat cu autoutilitara în mulțimea de la Gay Pride. Instanța și-a motivat decizia, printre altele, prin faptul că Abdul Ballout petrecuse deja trei luni în detenție în Liban și șase luni în Germania.

Instanța a apreciat că nu reprezenta un pericol concret

Judecătorii au mai ținut cont de faptul că tânărul își recunoscuse faptele în timpul procesului, dar a susținut că se distanțase de Statul Islamic. De asemenea, instanța a apreciat că nu reprezenta un pericol concret. "O evaluare complet greșită", a comentat Bild.

"Mi se pare de-a dreptul absurd. Faptul că o asemenea persoană, care reprezintă cu adevărat un risc ridicat, este pusă în libertate doar sub supraveghere este de neînțeles pentru mine. Cred că, într-o asemenea situație, protejarea publicului trebuie pusă înaintea acestor considerente educative", a declarat pentru Bild Peter Neumann, expert în terorism.

În opinia lui, justiția germană a pus prea mult accent pe reintegrarea socială și prea puțin pe protejarea populației.

Nemții se întreabă de ce un bărbat clasificat drept periculos nu a fost supravegheat permanent. Potrivit Bild, în Germania, chiar și persoanele considerate extrem de periculoase nu sunt, de regulă, urmărite 24 de ore din 24.

"Cu siguranță nu a fost supravegheat permanent. Este o operațiune extrem de dificilă și care necesită foarte multe resurse", a explicat expertul, adăugând că în schimb sunt folosite alte măsuri: interceptarea comunicațiilor, filaje ocazionale, discuții cu poliția și programe de deradicalizare.

"Probabil au existat, din când în când, discuții de avertizare cu el. Bănuiesc că în Germania nu există mai mult de douăzeci și ceva de persoane care sunt supravegheate cu adevărat 24 de ore din 24", a apreciat Neumann.

Deradicalizare în locul închisorii

Neumann a criticat mod special decizia de a-l include pe Abdul Ballout într-un program de deradicalizare. Astfel de programe pot fi utile, însă nu în cazul persoanelor care sunt deja profund radicalizate, a motivat el, precizând că situația este diferită în cazul extremiștilor convinși.

"Ele funcționează atunci când cineva vrea să părăsească acel mediu. Nu sunt eficiente atunci când cineva este hotărât și puternic radicalizat", a subliniat el.