Belgienii vor să înscrie cartofii prăjiţi pe lista UNESCO a patrimoniului cultural mondial
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Tot mai dezbinaţi, în ultimii ani, pe criterii etnice, belgienii se unesc, totuşi, în sprijinul unei componente de bază a culturii naţionale: cartofii prăjiţi la cornet
Tot mai dezbinaţi, în ultimii ani, pe criterii etnice, belgienii se unesc, totuşi, în sprijinul unei componente de bază a culturii naţionale: cartofii prăjiţi la cornet
Asociaţia producătorilor a lansat o campanie pentru înscrierea mult iubitei gustări pe lista UNESCO a patrimoniului cultural mondial.
Flamanzii şi valonii din Belgia par să aibă tot mai puţine lucruri în comun. Dar există, cu siguranţă, ceva care îi uneşte: cartofii prăjiţi la cornet, vânduţi la orice colţ de stradă.
Cartofi prăjiţi se mănâncă pretutindeni în lume, dar mai mult ca garnitură la fripturi sau alte bucate mai consistente. În Belgia, însă, sunt un aliment de sine stătător, cu gust aparte, după cum constată, din prima clipă, orice turist străin.
Cartofii pai belgieni sunt atât de deosebiţi încât producătorii îi doresc înscrişi de UNESCO în patrimoniul cultural mondial, alături de cafeaua turcească sau tangoul argentinian..
Numeroşii străini stabiliţi la Bruxelles susţin şi ei demersul belgienilor, deşi consideră că gustoşii cartofi pai îşi au deja locul bine stabilit în cultura naţională.
Propunerea trebuie înaintată la UNESCO de ministerul culturii, numai că Belgia are trei asemenea ministere: pentru flamanzi, valoni şi germanofoni. Dar, când e vorba de cartofi prăjiţi, toate trei vorbesc pe aceeaşi limbă.
