Ce ar însemna, de fapt, garanțiile de securitate pentru Ucraina
În urma întâlnirilor istorice de săptămâna aceasta la Casa Albă, președintele Volodimir Zelenski spune că Ucraina și aliații săi "lucrează deja la conținutul concret al garanțiilor de securitate", scrie BBC.
Premierul britanic Keir Starmer a prezidat o reuniune virtuală a țărilor dispuse să ajute la asigurarea securității Ucrainei după semnarea unui acord de pace, așa-numita "Coaliție de Voinţă”. În paralel, Marea Britanie l-a trimis la Washington pe șeful Statului Major al Apărării, amiralul Sir Tony Radakin, pentru a discuta modul în care Statele Unite pot contribui. Semn că mecanismele diplomatice și militare se pun deja în mișcare.
Ce sunt garanțiile de securitate
Conceptul acoperă o gamă largă de măsuri, de la trupe desfășurate pe teren, până la sancțiuni economice severe asupra exporturilor de petrol ale Rusiei.
Ceea ce își dorește Ucraina, dar nu va obține deocamdată, este aderarea la NATO. Președintele american Donald Trump a exclus acest lucru, iar mai multe state NATO, printre care Slovacia, se opun discret, temându-se că o astfel de decizie ar putea atrage alianța într-un război direct cu Rusia.
Totuși, Kievul va avea nevoie de garanții de securitate solide pentru a preveni o eventuală nouă ofensivă rusă. Din acest motiv, Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au format o coaliție din peste 30 de state, menită să ofere Ucrainei asigurări internaționale după pace.
Posibile opțiuni pentru garanții
Controlul spațiului aerian ucrainean ar putea fi realizat prin avioane staționate în Polonia sau România, cu participarea SUA. Totuși, piloții ar avea nevoie de reguli clare, dacă au dreptul sau nu să riposteze în cazul unui atac rusesc, cum ar fi lansarea unei rachete asupra unui oraș ucrainean.
Marea Neagră: garanțiile ar putea limita libertatea de acțiune a flotei rusești și ar asigura comerțul prin porturi precum Odesa. Pe uscat, situația este mult mai complicată. Linia frontului are peste 1.000 km, iar coaliția nu dispune de suficiente trupe pentru a o apăra. În plus, Kremlinul respinge categoric orice prezență NATO în Ucraina.
Astfel, sprijinul militar probabil se va concentra pe antrenament, informații, logistică, reconstrucția armatei ucrainene și furnizarea continuă de arme și muniție.
Ce va accepta Rusia
Mulți analişti afirmă că Moscova nu ar trebui să aibă un cuvânt de spus în privința garanțiilor. Totuși, niciuna dintre țările din coaliție nu vrea să trimită trupe fără acordul Rusiei, de teama declanșării unui Al Treilea Război Mondial.
John Foreman, fost atașat militar britanic la Moscova, susține că "Rusia ar putea accepta o garanție de securitate din partea SUA pentru Ucraina, în schimbul recunoașterii oficiale a teritoriilor ocupate, practic o împărțire pe termen lung a țării, fără trupe NATO în Ucraina și fără aderarea Ucrainei la NATO. Orice s-ar întâmpla, coaliția celor dispuși nu poate înlocui puterea SUA".
Rolul Statelor Unite
Experții militari atrag atenția că orice forță de reasigurare trebuie să includă implicarea Statelor Unite. Până la summitul din Alaska, Donald Trump a refuzat să se angajeze. Acum a declarat că SUA vor fi implicate, dar fără trupe la sol.
În scenariul ideal, Ucraina și aliații săi își doresc nu doar sprijinul american pentru această viitoare forță, ci și o garanție fermă că, dacă Rusia va încălca acordul de pace, puterea militară a SUA, mai ales aviația, va interveni pentru a sprijini Europa.
Trump a sugerat că un anumit tip de sprijin aerian ar putea fi disponibil, dar schimbările frecvente de poziție ale acestuia reduc încrederea. Lt. Gen. (r) Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane în Europa, se arată sceptic că SUA vor oferi mai mult decât declarații. "Europenii nu au încredere în Putin și știu exact cine este agresorul. Le este teamă că Trump nu recunoaște acest lucru. Putin nu va respecta niciun acord decât dacă este forțat", a spus el.
Aceasta este dilema centrală: cum să fie garanțiile suficient de ferme pentru a descuraja Rusia, dar nu atât de radicale încât Moscova să amenințe direct Occidentul?
Explicaţiile specialiştilor
Ben Wallace, fost ministru britanic al Apărării, consideră că Vestul nu a fost suficient de ferm cu Putin. "Realitatea pe care toată lumea o evită este că Putin nu dă semne că vrea să oprească uciderea. Până când Trump sau Europa sau ambele nu fac ceva ca Putin să-și dorească o schimbare, nu se va realiza mare lucru".
Edward Arnold, cercetător la think-tank-ul britanic RUSI, afirmă că formatul coaliției celor dispuși a fost un succes, oferind flexibilitate și capacitatea de a colabora cu Trump, sprijinind în același timp Ucraina. Totuși, el avertizează că deocamdată rămâne doar "o aspirație politică, nu o construcție militară solidă". Următoarele luni vor fi decisive pentru testarea determinării și a apetitului politic al acestei coaliții.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
