Video Ce este gruparea Turla, "arma" Rusiei pentru spionaj în mai multe țări, printre care și România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
România cere, pentru prima oară, sancţionarea Rusiei după atacurile cibernetice împotriva ţării noastre. În paralel, Uniunea Europeană a inclus în pachetul de sancţiuni un grup de hackeri controlat de un serviciu secret al Moscovei. Oficialii de la Bruxellles spun că aceştia au spionat ţinte din blocul comunitar, inclusiv ţara noastră, încă din 2010.
În centrul reţelei stă Turla, una dintre cele mai vechi şi mai periculoase grupări de spionaj cibernetic legate de statul rus.
Hackerii sunt coordonaţi de divizia cibernetică a Serviciului Federal de Securitate, fostul KGB. Atacurile informatice vizează obţinerea informaţiilor guvernamentale sensibile din ţările Uniunii Europene. Serviciile de informaţii din Occident şi SRI au dezvăluit şi ţintele din ţara noastră.
Hackerii coordonaţi de serviciile de informaţii din Rusia au lovit şi anul trecut, în timpul alegerilor prezidenţiale. Gruparea No Name a încercat să spargă site-ul Guvernului, cel al Senatului şi Curţii Constituţionale. A atacat atunci si platformele folosite de Nicuşor Dan şi Crin Antonescu.
Cu un an înainte, un atac cibernetic regizat de spionajul rusesc a oprit activitatea în 26 spitale din Romania. La acea vreme, DNSC a deconectat de la internet alte 100 de spitale din intreaga tară, iar aceasta decizie a blocat operatiuinea rusilor.
Spionii Kremlinului au încercat să pirateze peste 1.000 de camere video din Romania, în special cele din zona gărilor si a unităților militare. S-a întâmplat asta în 2022, atunci când Armata lui Putin a invadat Ucraina. Rusii încercau sa afle ce ajutoare militare primeste Ucraina si care sunt rutele folosite de aliati.
Preşedintele Nicuşor Dan a confirmat că şi ţara noastră a fost ţinta atacurilor ruseşti: "Ele fac parte dintr-o campanie hibridă mai amplă, menită să submineze stabilitatea democraţiilor noastre şi să alimenteze diviziunile în societate".
Uniunea Europeană răspunde atacurilor cibernetice orchestrate de Rusia printr-un pachet de sancţiuni, cerut insistent şi de România.
"Este pentru prima dată când România a înaintat o listă cu şase indivizi şi entităţi pentru pachetul de sancţiuni. Am observat un nivel crescut de atacuri cibernetice şi credem că acestea vor continua", a declarat Oana Ţoiu, ministrul de Externe
Prin aceste metode, hackerii au cules date confidenţiale ori au sabotat infrastructura din mai multe ţări, precum Franța, Germania şi Polonia.
"Sunt operațiuni care vizează ministerele, respectiv companiile, care vizează operatorii și au ca scop fie obținerea de informații, fie sabotarea funcționării, de exemplu, a infrastructurilor feroviare, așa cum a fost cazul în Polonia", a declarat Jean-Noel Barrot, ministrul francez de Externe.
Sancțiunile Uniunii Europene includ interdicții de călătorie și înghețarea averilor pentru persoanele și grupările de hackeri incluse pe listă. Acestea afectează şi companiile din Rusia care sprijină serviciile de informații.
