Cum a sedus extrema dreaptă electoratul în Germania şi ce urmează după victoria istorică a AfD. Analiză
Victoria categorică a extremei drepte la alegerile din landul Saxonia-Anhalt, cu o populație de 2 milioane de locuitori, riscă să provoace o reacție în lanț în Germania. Deși nu a obținut majoritatea, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) s-a bazat pe voturile clasei muncitoare: un procent uluitor de 61% dintre muncitori au votat pentru partidul extremist.
AfD a obținut o victorie categorică la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, cu aproape 44% din voturi, în timp ce CDU a obținut doar 17,2%, cel mai slab rezultat al său în acest land, potrivit rezultatelor oficiale preliminare. Partidul de extremă dreapta și-a dublat practic scorul față de alegerile din 2021, dar a ratat majoritatea absolută.
Saxonia-Anhalt este un land mic, cu doar 2,5% din populația Germaniei şi a patra cea mai mică proporție de străini din țară, de 9%. În ultimii 30 de ani populația a scăzut aici de la aproape 3 milioane de locuitori la doar 2,1 milioane astăzi. Regiunea se confruntă cu un șomaj ridicat, peste media ţării și are un PIB pe locuitor de aproximativ 38.500 de euro. Este cel mai scăzut PIB per capita dintre toate cele 16 landuri federale.
Deși este unul dintre cele mai mici landuri ale Germaniei, un guvern condus de AfD ar zdruncina convingerea că cea mai mare țară a Europei poate rămâne un bastion împotriva dreptei populiste eurosceptice și proruse pe continent. Totodată ar fi o lovitură dură pentru guvernul de coaliție al cancelarului Friedrich Merz, instalat în mai 2025.
Au pierdut clasa muncitoare partidele democratice?
Profilul alegătorilor AfD prezentat de presa germană arată că partidul a obținut 61% din voturile muncitorilor, 65% din rândul celor care spun că se află într-o situație economică dificilă și 57% din rândul persoanele cu studii medii. Important de remarcat este că sprijinul pentru AfD scade la 31% în rândul celor de peste 70 de ani.
Este pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial când un partid de extremă dreapta câștigă alegerile în Germania. Totuși, AfD nu are majoritate absolută și va ocupa 39 de locuri în parlamentul regional. Tot 39 de mandate au împreună CDU, cu 15 locuri, SPD, cu 8 locuri, Verzii, cu 8 locuri, și Stânga, cu 8 locuri, partide care exclud colaborarea cu AfD.
Alianţă cu stânga radicală?
Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), de extremă stângă, cu 5 mandate, poate deveni decisivă în formarea unei majorități și în alegerea premierului landului. Ca reper informativ, BSW s-a desprins din partidul de stânga radicală Die Linke, moștenitorul partidului comunist din Germania de Est (RDG).
Victoria pune presiune pe toate celelalte partide din Germania, într-o reacție în lanț. BSW refuză o "coaliție de cordon sanitar" împotriva AfD și a anunțat că, dacă se ajunge la al treilea tur pentru alegerea premierului, nu va vota împotriva candidatului AfD, ceea ce ar avantaja extrema dreaptă. În CDU au apărut la nivel local critici și apeluri la o schimbare de direcție, inclusiv renunțarea la cooperarea cu SPD în Saxonia.
Cine este Ulrich Siegmund?
Ulrich Siegmund, unul dintre principalii lideri locali ai AfD și candidatul partidului pentru funcția de premier al landului, a declarat că refuză să conducă un guvern minoritar. "Dacă va fi necesar, pur și simplu vor fi organizate noi alegeri, iar atunci vom obține 50 sau 55%", a spus el, adăugând că este pregătit să colaboreze cu parlamentari individuali sau cu un partid.
Ulrich Siegmund e un fost vânzător de odorizante de cameră care a ajuns extrem de urmărit pe TikTok și se deplasează cu un scuter făcut în fosta Germanie de Est. În spatele lui este Hans-Thomas Tillschneider, deputat cunoscut pentru pozițiile sale proruse, născut la Timișoara și considerat un ideolog în filiala partidului.
De ce votează germanii din est cu extrema dreaptă?
AfD a profitat de nemulțumirile economice profunde din fosta Germanie de Est, de declinul demografic și de puternicul sentiment de identitate est-germană, nostalgia pentru fosta RDG, explică o analiză Financial Times.
În plus, electoratul AfD este caracterizat printr-o neîncredere în presa tradițională și se declară nemulțumit de problemele rămase după pandemie, de imigrație și de criminalitate.
"Siegmund ne-a redat un sentiment de unitate care lipsea în Germania", a declarat un alegător AfD într-un reportaj realizat de Le Monde din ziua alegerilor.
Ce a promis AfD în campanie?
AfD a promis schimbări radicale, în special în domeniul migrației, deşi procentul de străini este sub medie în land: "Deportări din primul minut", centre de detenție pentru migranţi, muncă obligatorie pentru solicitanții de azil, eliminarea finanțării programelor de integrare și patrule civile voluntare care să sprijine poliția în lupta cu criminalitatea. În plus, AfD vrea ca elevii care nu au reședința permanentă în Germania să nu mai învețe în școlile normale.
În condițiile în care landul se confruntă cu deficit de forță de muncă și scădere a populației, AfD a promis atragerea înapoi a germanilor care locuiesc în străinătate, inclusiv printr-un "bonus de întoarcere" și sprijin pentru găsirea unei locuințe sau a unui loc la grădiniță.
Rusia și NATO sunt teme importante în est. AfD profită de simpatia istorică față de Rusia și de scepticismul față de NATO, moștenite parțial din perioada sovietică.
O altă promisiune-cheie în campanie a fost reluarea importurilor de energie din Rusia și ridicarea sancțiunilor impuse Moscovei, deși politica externă este decisă la nivel federal. Partidul a mai promis extinderea predării limbii ruse în școli și o "ofensivă de întoarcere" a refugiaților ucraineni.
În campanie, Ulrich Siegmund s-a bazat pe "festivalurile de familie", grătare, muzică, mesaje optimiste și o prezență neobosită pe rețelele de socializare.
"Au organizat două, trei, patru evenimente în fiecare zi. Au mers cu mașina prin fiecare sat, au organizat ședințe la primărie și festivaluri. Celelalte partide nu au făcut asta", a explicat pentru FT Jakob Schergaut, cercetător în domeniul extremismului de dreapta.
