Concentraţiile globale de dioxid de carbon, metan şi protoxid de azot au urcat la niveluri nemaiîntâlnite în 2023

Concentraţia globală a dioxidului de carbon, cel mai important şi mai răspândit dintre gazele cu efect de seră emise de activitatea umană, a crescut la o medie de 419 părţi la un milion în atmosferă în 2023, în timp ce metanul, un gaz cu efect de seră puternic, deşi de durată mai scurtă, a crescut la o medie de 1922 părţi pe miliard.

Nivelurile de protoxid de azot, a treia cea mai importantă emisie de încălzire cauzată de activitatea umană, au urcat uşor la 336 de părţi pe miliard, potrivit The Guardian. Potrivit Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA), creşterile nu se ridică la nivelul recordurilor înregistrate în ultimii ani, dar reprezintă totuşi o schimbare majoră în compoziţia atmosferei, chiar şi faţă de acum un deceniu.

Datorită arderii combustibililor fosili, a agriculturii animale şi a defrişărilor, nivelurile de CO2 la nivel mondial sunt acum cu peste 50% mai mari decât erau înainte de era industrializării în masă, potrivit News.

Metanul, care provine din surse care includ forajul de petrol şi gaze şi creşterea animalelor, a crescut şi mai dramatic în ultimii ani, a declarat NOAA, iar acum are concentraţii atmosferice cu 160% mai mari decât în perioada preindustrială.

NOAA a declarat că ritmul ascendent al nivelurilor de gaze cu efect de seră se datorează utilizării continue a combustibililor fosili, precum şi impactului incendiilor de pădure, care aruncă în aer fum încărcat cu carbon. Oxidul de azot, între timp, a crescut din cauza utilizării pe scară largă a îngrăşămintelor cu azot şi a intensificării agriculturii.

Nivelurile de dioxid de carbon, comparabile cu cele de acum 4 milioane de ani

Prezenţa din ce în ce mai mare a gazelor cu efect de seră determină o creştere a temperaturii globale - anul trecut a fost cea mai mare temperatură măsurată vreodată la nivel mondial - şi efectele asociate, cum ar fi inundaţiile, secetele, valurile de căldură şi incendiile de vegetaţie.

De asemenea, împinge lumea într-o stare care nu a mai fost întâlnită de dinaintea civilizaţiei umane. Nivelurile de dioxid de carbon din prezent sunt acum comparabile cu cele de acum 4 milioane de ani, a declarat Noaa, o epocă în care mările erau cu aproximativ 75 de metri mai înalte decât în prezent, temperatura medie era mult mai ridicată, iar pădurile mari ocupau zone din zona arctică, acum îngheţată.

Din cauza decalajului dintre nivelurile de CO2 şi impactul acestora, precum şi a sutelor de ani în care emisiile rămân în atmosferă, criza climatică are o durată enormă. Oamenii de ştiinţă au avertizat că guvernele trebuie să reducă rapid emisiile până la zero şi apoi să înceapă să elimine carbonul din atmosferă pentru a reduce creşterile viitoare de temperatură.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰