Antena

Video Condiţiile de pace pe care Rusia le va pune la negocierile din Turcia

Ucraina şi Rusia vor sta săptămâna aceasta faţă în faţă pentru prima dată în ultimii 3 ani, în încercarea de a debloca negocierile de pace. Volodimir Zelenski a anunţat că va merge personal la Istanbul şi îl aşteaptă acolo şi pe Vladimir Putin, cel care de altfel a convocat întâlnirea. Liderii europeni şi preşedintele american Donald Trump au anunţat că dacă cele două state nu vor ajunge la un consens, vor aplica un nou set de sancţiuni asupra economiei ruseşti.

de Redactia Observator

la 12.05.2025 , 20:01

Momentan, nu este clar cine va reprezentat Rusia la discuţii. Preşedintele Recep Erdogan l-a sunat personal pe liderul rus şi l-a anunţat că este pregătit să-l găzduiască la Istanbul.

"Voi fi în Turcia joi, 15 mai, şi mă aştept ca şi Putin să vină în Turcia. Personal. Sper că, de această dată, Putin nu va căuta scuze pentru a nu veni. Suntem gata să vorbim, să punem capăt acestui război", a declarat Volodimir Zelenski.

Înainte ca noua rundă de negocieri de pace să înceapă, liderii europeni i-au cerut lui Putin să accepte un armistiţiu de 30 de zile. Germania i-a transmis lui Putin că mai are răgaz până la miezul nopţii, în caz contrar vor fi anunţate noi sancţiuni. Kremlinul a respins însă propunerea şi transmite că nu aşa se vorbeşte cu Rusia.

Ucraina şi Rusia vor sta săptămâna aceasta faţă în faţă

Pe acelaşi subiect

"Poziţia noastră e foarte clară. Vrem pace, vrem negocieri. Condiţiile prealabile pentru ca asta să se întâmple e să avem un armistiţiu, un armistiţiu necondiţionat în aer, pe mare şi la sol pentru 30 de zile, care să poată creea spaţiul pentru negocieri", a declarat Benjamin Haddad, Ministru delegat al Franței pentru Afaceri Europene.

Un ultimatum a dat şi Trump. El le-a cerut celor două tabere să înceapă negocierile în orice condiţii. Propunerea de negocieri a fost lansată chiar de Vladimir Putin, în miez de noapte, duminică. Liderul de la Kremlin vrea ca discuţiile să înceapă de la proiectul de acord din 2022 de la Istanbul, care prevedea, printre altele, că Ucraina ar trebui să accepte neutralitatea permanentă în schimbul unor garanții internaționale de securitate din partea celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite.

"Ne-am gândit că preşedintele Trump îşi va folosi influenţa sa enormă asupra Ucrainei pentru a o face să se apropie de ideea de negocieri", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

"Aţi accepta forţe de securitate europene, trupe de menţinere a păcii în Ucraina?", a fost întrebat Peskov,

"Nu, nu putem. Nu", a răspuns Peskov.

O analiză a experţilor americani de la Institutul pentru Studiul Războiului arată că Rusia va forţa, în Turcia, o capitulare completă a Ucrainei şi instaurarea unui regim marionetă la Kiev. Cererea va include inclusiv cedarea celor 4 regiuni din sudul şi estul Ucrainei ocupate parţial de armata rusă.

Rusia pare să mai pregătească un război

Anunţatele negocieri de pace vin după reuniunea din weekend de la Kiev, la care au luat parte Emmanuel Macron, cancelarul german, Friedrich Merz, premierul britanic, Keir Starmer, şi cel polonez Donald Tusk. Kremlinul a încercat să discrediteze întâlnirea şi a distribuit un fake news prin care încerca să sugereze că Macron şi liderii europeni au consumat cocaină în trenul către Kiev. Totul a pornit de la faptul că preşedintele Franţei a luat un serveţel de pe masă în momentul apariţiei jurnaliştilor.

În umbra pretinselor negocieri de pace cu Ucriana, Rusia pare să mai pregătească un război. Pe flancul nordic al NATO, la doar 175 de kilometri de graniţa finlandeză, Moscova a parcat în bazele sale militare zeci de elicoptere, avioane de luptă şi blindate. Doar în Petrozavodsk, ruşii au construit trei adăposturi militare, capabile să găzduiască câte 50 de blindate fiecare.

Potrivit spionilor finlandezi, ruşii au început să mobilizeze armata la graniţa lor imediat după ce Helsinki a depus cererea de aderare la NATO.