Cum ar funcționa de fapt umbrela nucleară a Franței, sub care ar putea fi și România
Planul lui Emmanuel Macron privind umbrela nucleară a Franței, care să protejeze Europa, nu este unul nou. Propunerea a mai fost făcută și în 2020, când nu a existat interes. Acum însă liderul francez propune pentru prima dată pași concreți pentru o umbrelă nucleară europeană, fără să vrea să o înlocuiască pe cea a SUA din NATO. Concret ar însemna extinderea protecției nucleare franceze asupra Europei, prin exerciții, desfășurări temporare de avioane nucleare și coordonare militară, explică Financial Times. Nu e clar dacă presupune şi staționarea de focoase nucleare în alte țări. România a fost invitată oficial să intre sub umbrela nucleară a Franţei, iar CSAT-ul ar urma să decidă, a confirmat şefa diplomaţiei române.
În urmă cu șase ani, președintele Emmanuel Macron le-a propus partenerilor europeni să intre într-un dialog strategic despre umbrela nucleară a Franţei, dar ideea a fost primită în tăcere totală, explică Sylvie Kauffmann, editorialist Le Monde, într-un articol de opinie pentru Financial Times.
Macron a prezentat luni un nou concept de doctrină nucleară numit "descurajarea avansată", adică plasarea de capacități militare mai aproape de potențialul adversar, și a propus extinderea protecției franceze "până în adâncul continentului nostru". De la Charles de Gaulle încoace, președinții francezi au făcut constant referire la "dimensiunea europeană" a "intereselor vitale" ale Franței, sub umbrela "force de frappe", adică arsenalul nuclear independent al ţării, amintește sursa citată.
Ce înseamnă concret umbrela nucleară a Franţei
Macron sugerează acum pași concreți pentru a transforma această idee în realitate, explică jurnalista. Concret, aceasta înseamnă desfășurarea temporară în țări aliate a unor avioane franceze Rafale care pot transporta arme nucleare, precum și participarea la exerciții de descurajare. Forțele convenționale ale aliaților ar putea participa și ele la activitățile nucleare ale Franței. Macron a menționat șapte state: Germania, Polonia, Suedia, Danemarca, Grecia, Belgia și Olanda, cu care a început deja acest dialog strategic.
Propunerea lui Macron, precum și acordul de politică nucleară semnat în iulie 2025 între Franța și Marea Britanie, marchează o evoluție majoră în istoria apărării europene, explică jurnalista. Războiul din Ucraina și amenințările constante ale lui Vladimir Putin au readus amenințarea nucleară în prim-plan. În plus, China produce focoase nucleare într-un ritm alert pentru a egala SUA și Rusia, iar Coreea de Nord continuă să amenințe Asia. Macron a spus clar luni că "următorii 50 de ani vor fi o epocă a armelor nucleare".
Europa nu își poate permite să rămână în afara acestei noi realități, iar convingerea că se poate baza complet pe protecția militară a Statelor Unite s-a prăbuşit după amenințările lui Donald Trump de a prelua Groenlanda. Deși Macron a subliniat clar că planul său are scopul de a completa, nu de a înlocui, capacitatea de descurajare nucleară a SUA, Franța, alături de Germania și Marea Britanie, pe care Macron le-a numit parteneri-cheie, ar urma să fie lideri în procesul de coordonare.
Decizia de a folosi armele nucleare ale Franței rămâne exclusiv în mâinile lui Macron, dar o declarație comună semnată de șeful statului francez și de cancelarul german Friedrich Merz prevede crearea unui grup franco-german, de coordonare nucleară. Un acord similar cu Marea Britanie exista deja. Merz și Macron au subliniat că vor face "pași concreți în acest an", adică înaintea alegerilor prezidențiale franceze din 2027, care ar putea aduce la putere un președinte de extremă dreapta, atrage atenţia sursa citată.
De ce se loveşte planul lui Macron
Un alt element important este implicarea Germaniei cu atâta încredere în proiect. După ce au pierdut Rusia ca partener, germanii nu privesc cu ochi buni relația tumultuoasă cu Washingtonul. Berlinul învață din nou să vorbească limbajul puterii, care include și discuții despre descurajarea nucleară, dar numai atât timp cât Statele Unite sunt implicate.
Aici planurile lui Macron ar putea întâmpina obstacole. Franța și-a protejat mereu independența nucleară, iar doctrina nucleară franceză este diferită de cea a NATO. Merz a spus clar că dialogul cu Franța trebuie să se desfășoare în cadrul NATO. Probabil aceasta este și poziția altor state europene, cum ar fi Polonia sau state din Europa de Est, implică articolul.
Apare astfel o contradicție între două culturi strategice şi rămâne de văzut cum va fi armonizată, pentru ca "europenii să-și recapete controlul asupra propriului destin", așa cum dorește Macron, conchide editorialul.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
