De ce ezită Trump să atace Iranul în ciuda amenințărilor lansate. Analiză
Washingtonul ezită să lovească Teheranul, în ciuda amenințărilor lui Donald Trump cu o intervenție militară fără precedent pentru a prăbuși regimul ayatollahilor, din cauza unui cumul de factori precum constrângeri operaționale, riscuri de escaladare regională și calcule politice, explică TV5Monde.
"Îi vom lovi foarte, foarte tare, acolo unde doare", a amenințat Donald Trump vineri, 9 ianuarie 2026, regimul ayatollahilor din Iran, care se confruntă cu proteste masive începând cu 28 decembrie 2025. "Dacă încep să ucidă oameni, cum au făcut în trecut, vom interveni", a continuat el, precizând însă că nu are în vedere trimiterea de trupe la sol.
Posibila intervenție a fost discutată la telefon între premierul israelian Benjamin Netanyahu și secretarul de stat american Marco Rubio, potrivit unei surse prezente la discuție, explică TV5Monde.
Israelul a intrat în "stare de alertă maximă" de teama unor atacuri iraniene, pe care serviciile secrete americane le consideră posibile încercări de a distrage atenția de la proteste. Într-un interviu acordat The Economist, liderul partidului Likud a vorbit despre "consecințe teribile și definitive" pentru Teheran, dacă lansează atacuri asupra Israelului.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat "sprijinul deplin" față de "femeile și bărbații iranieni care cer libertate" și a condamnat "reprimarea violentă" a protestatarilor.
De ce nu atacă SUA acum?
O intervenție militară americană în Iran ar însemna o problemă operațională majoră: SUA nu au în prezent niciun grup aeronaval în Orientul Mijlociu. Cel mai apropiat se află în Marea Chinei de Sud, iar deplasarea sa ar dura câteva zile și nu ar trece neobservată.
Conform The Wall Street Journal, una dintre opțiunile prezentate lui Donald Trump este un atac aerian de amploare asupra mai multor ținte militare. Totuși, până la publicarea articolului, nu fusese luată o decizie finală și nu fuseseră încă mobilizate tehnica militară sau personal.
Stocurile de interceptori ale SUA și Israelului sunt diminuate, după ce au fost folosite masiv în timpul confruntărilor de anul trecut, iar reaprovizionarea este lentă. "Suntem departe de refacerea stocurilor la nivelul de dinainte", a explicat analistul Ari Cicurel, de la Jewish Institute for National Security Affairs (JINSA).
Comandanții americani spun şi ei că este nevoie de mai mult timp pentru a consolida apărarea bazelor din Qatar și Irak. Washingtonul se teme în special de faptul că o intervenție ar fi contraproductivă: ar putea genera un "efect de raliere în jurul drapelului" și ar oferi regimului un pretext pentru o represiune și mai dură, prezentând protestele ca fiind instigate din exterior.
Răspunsul Iranului
Republica Islamică se confruntă cu una dintre cele mai mari crize de la Revoluția din 1979. Deși Trump a spus că este "gata să ajute" manifestanții, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat că Iranul va riposta cu atacuri asupra transportului maritim și bazelor militare americane.
În iunie 2025, în timpul "războiului de 12 zile", Washingtonul a lansat operațiunea "Midnight Hammer", bombardând instalații nucleare iraniene. Teheranul a răspuns trimițând rachete asupra unei baze americane din Qatar și altor locații din Irak.
Expertul militar israelian Tal Inbar a declarat pentru The Times of Israel că Iranul ar putea lansa zilnic salve de 100 de rachete timp de mai multe zile. De asemenea, Iranul dispune de rachete hipersonice Fattah, folosite deja împotriva Israelului în iunie. Generalul iranian Amir Hatami a amenințat deja cu un atac militar preventiv, denunțând "retorica" ostilă față de Iran.
Israelul, în alertă
Deși premierul Benjamin Netanyahu a avertizat că Israelul nu va permite Iranului să-și reconstruiască programul de rachete balistice și că orice atac iranian va atrage "consecințe foarte grave", în același timp el a fost rezervat privind situația internă din Iran, spunând că este necesar "să vedem ce se întâmplă în interior".
Potrivit Israelului, reluarea programului balistic iranian este o linie roșie strategică. În iunie 2025, Israelul a lansat raiduri masive asupra unor ținte iraniene. Potrivit unor estimări, Iranul ar avea azi în jur de 2.000 de rachete balistice, similar cu nivelul dinaintea conflictului.
Duminică, președintele Parlamentului iranian a reiterat că "în caz de atac asupra Iranului, teritoriile ocupate (n.r. Israel) și bazele și navele americane vor fi ținte legitime". Această retorică reflectă doctrina deja exprimată în iunie 2025.
O criză internă în mijlocul presiunii militare
Iranul se confruntă cu cea mai amplă mișcare de protest de la revolta din 2022-2023, izbucnită după moartea tinerei Mahsa Amini, arestată de poliția moralităţii.
Potrivit The New York Times, regimul funcționează acum în "modul de supraviețuire", confruntându-se atât cu o criză economică severă, cât și cu perspectiva unei confruntări militare majore.
Bombardamentele israeliene din iunie 2025, urmate de atacurile americane asupra instalațiilor nucleare de la Fordo, Natanz și Ispahan, au slăbit apărarea Iranului și sporesc temerile privind o escaladare regională.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
