De ce nu a doborât NATO avioanele ruseşti? Care sunt regulile de angajare militară a Alianţei Nord-Atlantice

Încălcările repetate ale spațiului aerian NATO de către Rusia în ultimele săptămâni ridică o întrebare dificilă pentru alianță: dacă să răspundă prin doborârea avioanelor rusești, relatează POLITICO.

Vineri, trei avioane ruseşti MiG-31 au încălcat spațiul aerian al Estoniei timp de 12 minute înainte de a fi interceptate de avioane de vânătoare NATO, inclusiv F-35 italiene care participă la misiunea de poliție aeriană extinsă a alianței în regiunea baltică. La începutul acestei luni, drone rusești au intrat pe teritoriul Poloniei și cel puțin trei au fost doborâte după ce avioane F-16 poloneze și F-35 olandeze au intervenit.

"Rusia nu trebuie să aibă nicio îndoială: NATO și aliații vor folosi, în conformitate cu dreptul internațional, toate instrumentele militare și non-militare necesare pentru a ne apăra", au declarat ambasadorii NATO într-un comunicat emis marți. Moscova insistă că nu a greșit cu nimic. Mai multe țări NATO, inclusiv Polonia și Suedia, avertizează acum că sunt pregătite să doboare avioane rusești care le încalcă spațiul aerian.

Dar, potrivit lui Charly Salonius-Pasternak, directorul think tank-ului Nordic West Office din Helsinki, există o diferență fundamentală între Moscova și NATO. "Rusia a spus că se consideră în conflict militar cu noi și cu Occidentul. Noi nu vedem lucrurile așa și, din acest motiv, regulile noastre de angajare sunt diferite", a spus el.

Ce presupun regulile de angajare ale NATO în operațiuni militare

Regulile de angajare ale alianței sunt clasificate. Ele definesc "parametrii pentru ceea ce poate face armata într-o anumită situație, ceea ce înseamnă că sunt foarte diferite în funcție de misiune sau operațiune", a explicat Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt NATO, în prezent expert asociat la Royal United Services Institute din Londra.

Regulile de angajare trebuie să fie în concordanță cu liniile directoare politice ale alianței, a adăugat ea. "Pentru NATO, ghidul politic principal este că este o alianță defensivă, al cărei scop este să descurajeze agresiunea și să prevină orice conflict, iar dacă acest lucru eșuează, să se apere și să-l învingă". Ele sunt aprobate de Consiliul Nord-Atlantic (NAC), care reunește toți aliații NATO. Implementarea revine Comandantului Suprem al Forțelor Aliate în Europa (SACEUR), în prezent generalul american Alexus Grynkewich. Ca orice decizie politică în cadrul alianței, regulile de angajare necesită consens.

Ce se întâmplă cu forțele armate naționale?

Regulile de angajare NATO nu împiedică forțele armate naționale să ia propriile decizii pe teritoriul lor, când se află sub comandă națională. Marți, Lituania a adoptat noi reguli care permit armatei sale să reacționeze la încălcările spațiului aerian, "mai rapid". România, al cărei spațiu aerian a fost violat de mai multe ori de drone rusești în ultimele luni, convoacă joi Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru a defini regulile de angajare în caz de incursiuni viitoare.

Totuși, pot apărea riscuri dacă o acțiune unilaterală a unei țări duce la escaladare, așa cum a sugerat premierul polonez Donald Tusk luni. "Suntem pregătiți pentru orice decizie care vizează distrugerea obiectelor care ne pot amenința, cum ar fi avioanele de luptă rusești", a declarat el într-o conferință de presă, adăugând însă că trebuie atins și un consens între aliații NATO. "Trebuie să fiu 100% sigur ... că toți aliații noștri vor trata această situație exact așa cum o facem noi. Trebuie să fiu 100% sigur că atunci când conflictul intră într-o fază acută, nu vom fi singuri în asta", a continuat el. "Trebuie să gândim de două ori înainte de a decide acțiuni care ar putea declanșa o fază foarte acută a conflictului".

Acest scenariu nu se aplică însă situației de vineri din Estonia, deoarece statele baltice nu au propriile flote de avioane de luptă și se bazează pe misiunile de poliție aeriană ale NATO. Potrivit unui fost oficial NATO, Rusia a încălcat spațiul aerian estonian tocmai pentru că țara nu are propriile avioane militare: "Dacă intruziunea ar fi avut loc deasupra Finlandei, finlandezii ar fi putut decide să o elimine. În spațiul aerian baltic, suntem obligați să urcăm pe lanțul de comandă NATO".

De ce NATO nu a doborât avioanele rusești?

Există mai multe motive, atât politice, cât și militare, pentru care avioanele NATO nu au doborât MiG-31-urile rusești săptămâna trecută. "Deciziile privind angajarea împotriva avioanelor... se bazează întotdeauna pe informațiile disponibile cu privire la amenințarea pe care o reprezintă avionul", a declarat marți Secretarul General al NATO, Mark Rutte, susținând că "nu a fost detectată nicio amenințare imediată" în Estonia.

El a reluat poziția premierului estonian Kristen Michal, care a spus că "există cu siguranță diferiți parametri pentru folosirea forței", sugerând că incidentul de vineri nu impunea acest lucru, în ciuda caracterului său evident intenționat. Răspunsul NATO a fost conform procedurii, a declarat fostul șef al forțelor aeriene estoniene, Jaak Tarien, pentru presa locală, adăugând că forța nu este utilizată imediat în timp de pace, pornindu-se de la presupunerea că incursiunile ar putea fi greșeli.

Potrivit analistului militar ucrainean Mykola Bielieskov, incertitudinea privind poziția lui Donald Trump a jucat un rol în modul în care NATO a reacționat. "Condiționat, nimeni nu va începe al Treilea Război Mondial din cauza asta", a spus el. Țările europene "cred că NATO este reținută de faptul că nu există certitudine cu privire la reacția și poziția SUA sub administrația Trump".

Vor să schimbe țările NATO regulile de angajare?

Nu este clar dacă actualele reguli de angajare permit avioanelor NATO să doboare avioane de luptă rusești, și dacă da, în ce condiții. În interiorul alianței, sentimentul general este că capacitățile defensive ale NATO sunt suficiente. "Vor fi multe dezbateri" după Estonia, a spus un diplomat NATO sub protecția anonimatului, "dar nu a existat sentimentul că suntem în întârziere".

Există o dezbatere în curs dacă regulile pentru misiunile de poliție aeriană ale NATO ar trebui înăsprite. "Discuțiile vor continua în NATO privind măsurile și răspunsurile adecvate. Este important ca Rusia să își schimbe comportamentul", a spus un diplomat NATO de rang înalt. Oficialii de top din Estonia, Lituania și Cehia cer un răspuns mai ferm data viitoare când Rusia testează NATO, inclusiv doborârea avioanelor Moscovei. "Trebuie să răspundem în mod adecvat, inclusiv posibil prin doborârea avioanelor rusești", a declarat președintele ceh Petr Pavel. Întrebat marți, în marja Adunării Generale ONU, dacă crede că țările NATO ar putea doborî avioane rusești care intră ilegal în spațiul lor aerian, președintele SUA a răspuns: "Da, cred". "Recepționat", a răspuns ministrul de externe polonez Radosław Sikorski.

Cum ar putea NATO să schimbe regulile de angajare militară?

În cele mai multe cazuri, schimbarea regulilor de angajare trebuie să treacă prin Consiliul Nord-Atlantic, unde aliații NATO iau decizii prin consens, pe baza recomandărilor militare și discuțiilor cu SACEUR Grynkewich. Totuși, de la începutul războiului pe scară largă în Ucraina, SACEUR are mai multă autoritate pentru a face ajustări fără să treacă prin NAC — cum ar fi trimiterea mai multor nave sau avioane într-o anumită zonă. "Planurile de apărare ale NATO au fost activate pe 24 februarie 2022. Aceste planuri... continuă să fie ajustate, ceea ce oferă și SACEUR o autoritate semnificativă asupra modului în care folosește resursele și forțele", a spus Lungescu, fostul purtător de cuvânt NATO.

Ce s-a întâmplat ultima dată când o țară NATO a doborât un avion rusesc?

În 2015, Turcia a doborât un Suhoi-24M rusesc lângă granița turco-siriană după o încălcare de 17 secunde a spațiului său aerian și în urma mai multor avertismente. Esențial, însă, este faptul că nu a fost vorba de o misiune NATO, spre deosebire de incidentul de vineri, ci de o decizie luată la nivel național. "Aveau propria forță aeriană și au luat decizia la nivel național, informând aliații (în detaliu) abia ulterior. S-a dovedit a fi foarte eficient", a declarat diplomatul NATO citat anterior.

Ankara a declanșat Articolul 4 al NATO și a redat înregistrarea audio cu avertismentul în fața Consiliului Nord-Atlantic, care a emis apoi o declarație. Ulterior, alianța militară a ajutat Turcia să își monitorizeze spațiul aerian cu avioane AWACS de avertizare timpurie. Potrivit lui Tarien din Estonia, incidentul a avut consecințe: Moscova a impus sancțiuni comerciale împotriva Ankarei, iar președintele turc Recep Tayyip Erdoğan și-a cerut în cele din urmă scuze. Totuși, avioanele rusești au încetat să mai survoleze spațiul aerian turcesc.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰